Povestea spune că: orice lucru are mai multe înţelesuri, un gest frumos nu trebuie demolat de dragul adevărului, fiecare om are adevărul lui, iluzia protejează când adevărul ar putea zdrobi, interpretăm realitatea pe măsura sufletului nostru.
Călătorind prin ţară, Moise întâlneşte un păstor şi rămâne cu el câteva zile, ajutându-l să-şi pască turma. La sfârşitul fiecărei zile, păstorul lua într-un blid, cel mai bun lapte, pe care îl aşeza, departe de locul de înnoptat, pe o piatră.
–Pentru ce pui laptele acolo? a întrebat Moise. –Este lapte pentru Dumnezeu! a răspuns cu veneraţie păstorul.
Mirat Moise cere lămuriri: –Cum aşa? –În fiecare seară iau laptele cel mai bun şi-l dau ofrandă lui Dumnezeu!
Văzând simplitatea omului, Moise a zâmbit şi l-a întrebat foarte serios : –Şi Dumnezeu îl bea? –Da! a exclamat sigur de sine păstorul. Dumnezeu bea laptele, pe care i-L ofer!
Moise se hotărăşte să lumineze pe sărmanul naiv: –Dumnezeu este Spirit Pur, El nu cunoaşte setea şi foamea şi nu are nevoie deloc nevoie de laptele tău. –Eu găsesc dimineaţa, blidul gol şi cu siguranţă, Dumnezeu îşi potoleşte setea cu acest lapte... –Nu Dumnezeu bea laptele tău! La noapte să veghem vasul, să vedem cine bea laptele.
Convins că Dumnezeu bea laptele şi curios să vadă aceasta, cu proprii ochi, păstorul se aşează împreună cu omul străin la pândă. În toiul nopţii, la lumina lunii, păstorul vede cum un animal micuţ se apropie de blid şi bea laptele lăsat pentru Dumnezeu.
Dimineaţa, foarte trist, cu faţa întunecată şi inima strânsă, păstorul îi dă dreptate lui Moise.. –Ai avut dreptate, o vulpe bea laptele meu!
În noaptea următoare, Dumnezeu, i se arată lui Moise şi-i spune:
,,Moise, este adevărat că sunt Spirit Pur, dar am primit cu bucurie ofranda de iubire a păstorului şi neavând trebuinţă de acel lapte, îndreptam într-acolo micul animal înfometat, care avea atâta nevoie. Tu ai lăsat animalul fără hrană, pe om fără bucuria şi liniştea că Eu îi primesc curata şi smerita ofrandă, iar pe Mine, fără iubirea cuprinsă în gestul omului...
Spunem povestea: aceluia care de dragul adevărului răneşte oamenii, cuiva care crede că e singurul care ştie adevărul, ,,realistului" care ucide iluziile oamenilor!
Biserica Ortodoxa ne invata ca moartea este despartirea sufletului de trup. Sfanta Scriptura (Biblia) arata ca atunci cand " omul merge la locasul sau de veci ", trupul trebuie " sa se intoarca in pamant cum a fost, iar sufletul sa se intoarca la Dumnezeu care l-a dat " (Eclesiastul 12,5-7). Bogat sau sarac, rege sau rob, intelept ori analfabet, toti parasim aceasta viata intr-o zi si ne prezentam inaintea lui Dumnezeu care ne va judeca, randuindu-ne rasplata cuvenita. Dar legatura celor morti cu cei vii nu inceteaza, ci ea se mentine prin rugaciune neincetata pe care Biserica o face pentru sufletele raposatilor, pastrand comuniunea de iubire si nadajduind in invierea tuturor la sfarsitul veacurilor.
Cand un crestin a murit, rudele acestuia de multe ori trec prin momente de deruta, intrucat apar pareri si traditii diferite in legatura cu datinile ce inconjoara ceremonia inmormantarii.
Pentru a evita atat confuziile, dar si superstitiile si datinile fara sens ori care nu au nici o legatura cu credinta crestina ortodoxa, an imsemnat cele ce urmeaza, folosind lucrarile mentionate in bibliografia de la sfarsit, incercand astfel sa sprijinim familia decedatului.
Nu ne vom ocupa aici de problemele socio-administrative care angajaza alte institutii (oficiul starii civile, medicul specialist in eliberarea documentului de constatare a decesului, administratia cimitirului etc.), ci numai aspectele in care Biserica si slujitorii sai sunt implicati.
Povatuirile au mai mult caracter practic, intrucat nu ne-am propus - si nici nu e cazul - o abordare teologica a mortii si ceremonialului inmormantarii.
Ce trebuie sa facem ?
Moartea unui dintre crestini este, fireste, prilej de indurerare si intristare. Cand se intampla decesul, familia trebuie sa anunte preotul parohiei din care decedatul face parte, solicitand ajutorului bisericesc toate informatiile necesare. Preotul este cea mai autorizata persoana la care emmbrii familiei trebuie sa apeleze. Astfel si preotul isi ia masurile cuvenite pentru a implini cum se cuvine slujbele de pomenire si inmormantare. De la biserica se vor solicita doliul, un sfesnic, lumanari, tamaie, carbune pentru ars tamaia, toiagul (o lumanare mare de ceara curata in forma de colac), o cruce (de obicei din ceara), o icoana. De asemenea, se fixeaza cu preotul data si ora inmormantarii si orele potrivite pentru slujbele de seara premergatoare inmormantarii (cina sau stalpii). Clopotarul bisericii, la soroacele cunoscute, va trage clopotul bisericii, "pentru a vesti si celorlalti membri ai parohiei ca unul dintre ei a plecat pe calea vesniciei, indemnandu-i sa se roage pentru acesta".
Trupul mortului este spalat (scaldat) cu apa curata, care aminteste de apa botezului prin care cel raposat a devenit membru al Bisericii, este imbracat apoi cu haine noi si curate (inchipuind vesmantul cel nou al nestricaciunii, cu care vom invia la ziua judecatii) si este pus in sicriu, cu privirea spre rasarit (intrucat de acolo va veni Hristos la invierea tuturor).
Pe piept i se pune o icoana sfintita (pentru a arata ca respectivul crestin isi da duhul intru Hristos) si langa mainile care stau incrucisate pe piept (dreapta peste stanga), toiagul care se aprinde atunci cand preotul slujeste.
Trupul e acoperit apoi cu o panza alba, aratand ca raposatul se afla sub acoperamantul lui Hristos.
La capatul mortului se asaza sfesnicul in care rudele si cunoscutii care vin la inmormantare aprind lumanari, rostind rugaciunea scurta "Dumnezeu sa-l/s-o ierte!"
Atat lumanarile care se aprind in sfesnic ori se tin in maini de catre cei prezenti, in timpul slujbei, ca si toiagul care arde pe pieptul mortului simbolizeaza candelele aprinse ori lumina faptelor bune cu care crestinul va intampina pe Hristos la Judecata de apoi. Lumanarea este si calauza sufletului pe calea spre vesnicie, risipind intunericul mortii si apropiindu-se de Hristos care a spus: "Eu sunt lumina vietii: cel ce-Mi urmeaza Mie, nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii" (Ioan 8,12).
Deasupra usii de la intrarea in casa se asaza o panza de doliu (de culoare neagra) care ramane acolo pana la pomenirea de 40 de zile.
De retinut:
- Nu este potrivit si nici ingaduit ca pe icoana ori pe trupul mortului sa se aseze bani de catre rude si cunoscuti. Cei care doresc sa sprijine baneste familia indoliata pot sa o faca punand banii pe o tava care se poate aseza langa sicriu ori in alta parte a casei. - Rudele apropiate ale decedatului poarta pe reverul hainelor o panglica mica de culoare neagra, numita doliu. De regula, acest doliu se poarta 40 de zile ori un an. In semn de intristare, barbatii nu se barbieresc pana la pomenirea de 40 de zile. Hainele de ceremonie ale celorlalti trebuie sa evite culorile vii, tipatoare, nepotrivite cu sobrietatea momentului. - De la moarte pana la inmormantare salutam pe membrii familiei (cand mergem la casa celui decedat ori cand plecam de acolo, precum si la biserica, cu ocazia slujbei inmormantarii) cu cuvintele "Dumnezeu sa-l/s-o ierte!" - Acelasi este salutul cu care ne adresam si cunoscutilor sau strainilor pe care-i gasim adunati langa trupul raposatului. - Aceste cuvinte de salut inlocuiesc pe cele de buna dinimeata, buna ziua etc. care nu se folosesc in astfel de momente.
2. Priveghere si Stalpi (Cina)
In zilele de pana la inmormantare, preotul este chemat de familie, de regula, dupa-amiaza, pentru a savarsi slujba "Stalpilor" sau cina. Aceasta slujba este o rugaciune scurta (numita bisericeste panihida) pentru sufletul celui raposat, la care se adauga citirea unor parti din cele patru Evanghelii.
Pentru aceasta, se pregatesc din vreme cadelnita sau catuia in care se parinde carbune si se pune tamaie, precum si o coliva (de obicei din fructe, cozonac, biscuiti etc), un pahar cu vin si mancare, pe care preotul le va binecuvanta la vreme.
Coliva facuta din grau fiert, indulcit cu miere sau zahar, inchipuie insusi trupul mortului, deoarece hrana principala a trupului omenesc e graul. Ea este totodata o expresie materiala a credintei noastre in nemurire si inviere, fiind facuta din boabe de grau, pe care Domnul Insusi le-a infatisat ca simboluri ale invierii trupurilor: " dupa cum bobul de grau, ca sa incolteasca si sa aduca roada, trebuie sa fie ingropat mai intai in pamant si sa putrezeasca, tot asa si trupul omenesc mai intai se ingroapa si putrezeste, pentru ca sa invieze apoi intru nestricaciune " (I Corinteni 15,36). Dulciurile si ingredientele care intra in compozitia colivei reprezinta virtutiile sfintilor sau ale raposatilor pomeniti, ori dulceata vietii celei vesnice, pe care nadajduim ca a dobandit-o mortul.
In timpul cat preotul savarseste slujba, arde si toiagul asezat pe pieptul mortului.
De retinut:
- Unii credinciosi pregatesc tamaia cu care se va tamaia decedatul in obiecte improvizate (linguri, cani, farfurii, cutii de conserve etc), ceea ce nu numai ca este inestetic si nepractit, dar constituie si o lipsa de respect pentru cel decedat. Pentru a se evita astfel de situatii, este indicat sa se cumpere de la biserica ori de la magazinele specializate o catuie (obiect destinat pregatirii tamaiei si tamaierii) sau sa se confectioneze un astfel de obiect, cu deosebita grija, de un meserias priceput. - Nu este potrivit apoi ca, pentru a arde tamaia sa se foloseasca drept "foc" sau "jar" spirt, hartie, capete de lumanare, lemne ori alte materiale inflamabile. Acestea, prin ardere, scot fum si miros neplacut, anihiland mirosul aromat al tamaiei si afectand respiratia celor prezenti. Cel mai potrivit este sa se procure carbune special pentru cadelnita si catuie. - In timpul slujbei inceteaza orice alta activitate, iar cei prezenti pastreaza linistea si o atitudine serioasa, rugandu-se impreuna cu preotul pentru sufletul celui raposat. Nu se vorbeste, nu se fac gesturi, nu se rade. De asemenea, fiind moment de rugaciune, membrii familiei trebuie sa-si impuna o retinere de a plange zgomotos ori cu vorbe, pentru a nu tulbura randuiala slujbei. Cei care tin lumanari aprinse in maini sa fie atenti sa nu aprinda hainele celor din jur si sa aiba grija sa nu curga ceara pe jos, fie ca sunt in casa, la capela mortuara sau in biserica. - Daca in ziua respectiva este zi de post, mancarea trebuie sa fie de post, asemenea si alimentele folosite la alcatuirea colivei. Pentru a nu gresi, este bine sa ne uitam in calendarul bisericesc, intrucat sunt si perioade de dezlegare la anumite mancaruri de dulce. - Dupa plecarea preotului este bine, daca se face priveghere de toata noaptea, sa se citeasca de credinciosii mai evlaviosi, din sfintele Evanghelii si Psaltirea. - Nu se fumeaza, nu se fac glume, nu se rade, nu se spun povesti, ci se pastreaza o atitudine solemna. - Unii credinciosi, in situatia cand decedatul nu s-a spovedit si nu s-a impartasit sau nu i s-a aprins lumanarea atunci cand si-a dat sufletul, solicita preotului la ectenie (rugaciunea de pomenire) sa adauge "mort nespovedit, neimpartasit si fara lumanare". Intr-adevar, Biserica ne invata ca "trecerea cuiva din viata fara spovedanie si fara grijanie (adica ultima impartasire, inainte de a-si da sufletul) este socotita, pe drept cuvant, nu numai ca o mare paguba pentru sufletul celui raposat, ci si un mare pacat pentru cei ai lui, ramasi in viata, daca lucrul s-a petrecut din vina sau nepurtarea lor de grija". Dincolo de aceste situatii, in cazul cand moartea s-a produs accidental, iar decedatul cand era in viata se spovedea si se impartasea, catehismul ortodox ingaduie ca atunci cand se face pomenire sau parastas pentru astfel de morti, numele lor sa fie insotit de aratarea "mort neimpartasit si nespovedit", iar uneori si "fara lumanare".
3. Ritualul inmormantarii
In ziua si la ora stabilita de comun acord cu preotul pentru inmormantare, rudele pregatesc tamaia si ofera preotului si cantaretului cate o lumanare aprinsa.
Dupa slujba ce se oficiaza la casa decedatului (ori la capela sau casa mortuara), se organizeaza procesiunea de inmormantare, care ramane aceeasi pana la cimitir.
Convoiul mortuar se aranjaza astfel: in frunte merge un credincios cu crucea (care va fi pusa la capataiul mortului); urmeaza cei ce poarta coliva si vinul, pomul cu darurile ce sa impart saracilor (simbol al vietii si al mortii, inchipuind raiul in care se doreste a ajunge sufletul mortului), cei cu coroanele (daca sunt), purtatorii de sfesnice, cantaretul si preotul, carul mortuar (dricul) cu sicriul, rudele mortului si ceilalti participanti.
Pe drum pana la biserica si apoi pana la cimitir, se canta "Sfinte Dumnezeule" funebru de catre cor sau credinciosi, sub conducerea cantaretului.
Cand convoiul ajunge la anumite raspantii de drumuri ori in locurile legate de viata si activitatea decedatului sau in dreptul unei biserici, preotul zice in dreptul sicriului extenia pentru morti.
De retinut:
- Obiceiul de a sparge o cana sau un vas atunci cand decedatul este scos din casa pentru inmormantare este pagan si exprima mentimerea unei superstitii care denota ignoranta. - Fanfara la inmormantare este un obicei strain de traditia ortodoxa, care n-a admis cantarea instrumentala in cult. De multe ori, astfel de formatii canta piese muzicale populare, romante, marsuri, care sunt in total dezacord cu sobrietatea evenimentului inmormantarii. Astfel de practici dovedesc lipsa de seriozitate a celor care le solicita si putinul respect ce-l poarta celor decedati. Indeosebi, in perioadele celor patru mari posturi din an, trebuie evitata cu desavarsire angajarea unei fanfare la inmormantare. - In timpul slujbei la biserica se va pastra aceeasi atmosfera de liniste si de reculegere. - Celor prezenti li se impart lumanari aprinse (uneori insotite de o batista, o panza alba sau un prosop, precum si un covrig, un mar sau un colacel etc.) de sufletul celui raposat. Cei ce primesc aceste daruri sunt datori sa spuna "Dumnezeu sa-l ierte" sau "Bogdproste!" (Cuvant slav, incetatenit la noi, dar care in traducere inseamna tot "Dumnezeu sa-l ierte!"). Aceste formule inlocuiesc pe cea obisnuita de "multumesc" ori frantuzismul "merci" care nu se folosesc in asemenea ocazii. - Unii credinciosi atentioneaza persoanele insarcinate cu oferirea lumanarilor, adesea chiar in timpul slujbei, sa nu dea si rudelor apropiate ale celui decedat. Practica aceasta este nefondata. Oferirea si primirea lumanarii aprinse reprezinta credinta comuna in "Lumina-Hristos" care calauzeste sufletul decedatului pe calea vesniciei. Cu atat mai mult, rudele apropiate sunt chemate sa se adauga celor ce marturisesc aceasta credinta si sa poarte in maini simbolul "luminii celei neapuse" - La sfarsitul slujbei, membrii familiei si ceilalti credinciosi saruta icoana aflata pe pieptul mortului, iar cei mai apropiati ca rudenie, mana ori fata mortului, aceasta reprezentand sarutarea cea mai de pe urma. Gestul acesta, semnul iertarii si al impacarii prin care ne luam ramas bun de la cel care pleaca dintre noi, se face in perfecta ordine si liniste, intrucat ne aflam in locasul bisericii si nu trebuie perturbata atmosfera slujbei de inmormantare. - Practica de a lipi pe crucea din mana mortului o moneda este pagana si trebuie parasita. Cu acest ban se credea ca mortii platesc luntrasului Caron trecerea peste Stix (un fluviu) al infernului. A atasa un ban de Sfanta Cruce reprezinta o impietate si perpertuarea unei superstitii pe care orice crestin ortodox nu o poate sustine. - Cand preotul citeste rugaciunea de dezlegare, unii credinciosi, nefiind atenti la semnsul cuvintelor, se reped sa dezlege panglica cu care sunt legate picioarele mortului. Gestul acesta trebuie evitat, ridicarea piedicii urmand sa se petreaca nu in biserica, ci la cimitir, pe marginea gropii. Preotul, de fapt, se roaga astfel: "Dezleaga, Doamne, pe adormitul robul Tau (aici ii spune numele) de pacatul sufletesc si trupesc", iar a doua rugaciune: "Si-i iarta lui toate cate a pacatuit cu cuvantul, cu lucrul sau cu gandul, dezlegandu-l si de legatura pusa in orice chip asupra lui, cu care el insusi din manie sau din alta pricina s-a legat pe sine...". Deci este limpede ca preotul nu se roaga pentru dezlegarea piedicii de la picioare, ci pentru dezlegarea pacatelor. - Coliva, vinul, colacul si capetele se vor aduce in biserica unde raman pe parcursul slujbiei inmormantarii. In coliva, colac si in capete se parind lumanari, arzand tot timpul slujbei. - Coroanele si pomul raman la usa busericii. - Barbatii vor intra in locasul sfintei biserici cu capul descoperit. - La capataiul celui decedat se asaza unul sau doua sfesnice, in care cei prezenti aprind lumanari. - La organizarea convoiului funebru se obisnuieste ca, langa cruce, cineva sa poarte fotografia indoliata a celui decedat sau icoana cu patronul numelui. - Atunci cand se fac opriri pentru a rosti preotul ectenia, unii credinciosi desemnati din vreme asaza sub carul mortuar ori inaintea acestuia bucati de panza alba numite poduri. Ele reprezinta "vamile vazduhului", peste care trebuie sa treaca sufletul celui decedat, in ascensiunea sa spre tronul de judecata al lui Dumnezeu. Tot acum se imart daruri de pomana si bani celor saraci, spre pomenirea celui raposat. - Daca vreunul din membrii familiei sau un alt credincios (prieten, coleg de serviciu, etc.) doreste sa tina un cuvant la catafalcul celui decedat, trebuie sa ia legatura cu preotul slujitor care-i va indica momentul cel mai potrivit pentru aceasta. - Pentru economia de timp a celor prezenti (unele rude sunt venite de la mari departari) si pentru faptul ca un cortegiu funerar nu trebuie sa fie un prilej de fala ori de parada, este indicat sa se evite plimbarile lungi cu acest prilej, alegandu-se drumul cel mai scurt spre cimitir. - Exista si o alta intelegere gresita in legatura cu traseul de parcurs de la casa decedatului la biserica si de acolo la cimitir. Toti stiu ca cel decedat se duce "pe drumul fara intoarcere". Aceasta expresie inseamna, in fapt ca mortul nu se mai intoarce, evident, acasa. Multi insa considera ca expresia "drumul fara intoarcere" ar insemna ca nu trebuie sub nici un chip sa te intorci cu mortul pe acelasi drum. De aici, o serie intreaga de complicatii, incercandu-se itinerarii greoaie, care consuma timpul si supun pe cei indoliati la parcurgerea pe jos a unor distante mari de drum, accentuandu-le inutil oboseala. Pentru a evita astfel de situatii, cei care se ocupa cu organizarea ceremonialului este bine sa se sfatuiasca, in prealabil, cu preotul. - Mai dainuie pe alocuri si superstitia ca in prima zi a saptamanii - luni - nu este bine sa se faca inmormantare ("pentru ca e inceputul saptamanii si ar muri toti din casa"). Fireste ca o atare "credinta" este fals si nu trebuie luata in considerare, inmormantarea putandu-se sa se faca in orice zi a saptamanii.
4. La cimitir
Dupa incheierea slujbei prohodului din biserica se porneste, in aceeasi procesiune, catre cimitir. Pe marginea gropii, preotul rosteste ultima ectenie si se canta "Vesnica pomenire". Inainte de acoperirea sicriului, cei ce n-au putut sa-si ia ultimul ramas bun, pot s-o faca acum, sarutand icoana de pe pieptul celui decedat, si, dupa caz, mana acestuia. Preotul apoi savarseste tot ritualul de ingropare (varsa untdelemn si vin peste cel decedat, pecetluieste groapa) si binecuvanteaza coliva si darurile care se impart la cimitir.
De retinut:
- Icoana de pe pieptul mortului se ia de catre rude si se duce acasa, ea folosindu-se, de regula, si la pomenirea de patruzeci de zile (panaghia). De asemenea - desi nu este obligatoriu - si toiagul poate fi luat acasa si aprins la zilele de pomenire pentru cel decedat. - Acum se scoate - de catre rude - piedica de la picioarele mortului care se lasa in sicriu. - Florile care au fost puse in sicriu este potrivit sa se stranga si, dupa acoperirea mormantului, sa fie asezate deasupra, ele amintind de frumusetea raiului. - Pomul (ramura de copac) impodobit cu fructe, dulciuri, covrigi etc., care s-a purtat inaintea cortegiului mortuar, se infige la mormant langa cruce, dupa ce a fost golit de bunatatile din el, care se dau de pomana. - Tot acum se impart, pentru sufletele raposatului diferite daruri. De preferat ca aceastas milostenie sa se indrepte catre strainii nevoiasi. - S-a incetatenit traditia ca, dupa astuparea mormantului, sa se dea "peste groapa", de pomana, o plapuma (ori o patura), perne, o caldare cu apa, o gaina vie etc. Toate acestea nu au decat o singura semnificatie: milostenia pentru sufletul celui raposat care nu trebuie sa treaca neaparat de la cel ce da catre cel ce primeste peste mormant, gestul neimplicand nici o rezonanta si neavand nici o incarcatura religioasa. - Familia si asa incercata de durere nu trebuie sa faca excese in ceea ce priveste pregatirea de inmormantare. Un astfel de trist eveniment nu trebuie transformat in prilej de fala sau intr-o intrecere de a face pregatiri cat mai multe si cat mai scumpe. Trebuie pastrata masura in tot ceea ce intreprindem, preocupandu-ne mai mult de rugaciunea pentru sufletul celui decedat, decat de mese imbelsugate si daruri costisitoare. Nu cosciugul scump, nici multele coroane sau jerbe ori mancarurile rafinate si abundente trebuie sa preocupe familia, ci rugaciunea profunda de care sufletul decedatului are nevoie, caci se pregateste de intalnirea cu Dumnezeu. Cel mai potrivit este, in astfel de situatii, sa se faca milostenii (adica sa se dea de pomana) din alimente si haine crestinilor care traiesc o viata grea in azilurile de batrani, orfanilor, vaduvelor, caselor de copii, asociatilor de handicapati, intr-un cuvant, strainilor care efectiv au nevoie si se bucura de o haina ori de o farfurie cu mancare.
5. Pomenirea dupa inmormantare
Familia celui decedat cheama la masa, dupa inmormantare, pe cei care au luat parte la ceremonie, rude, cunoscuti si, indeosebi, pe cei care au ajutat la pregatirile de inhumare.
Dupa oficierea slujbei si binecuvantarea ofrandelor de mancare si bautura, cei prezenti sunt datori sa mamance cu cuviinta si cu rugaciune in gand, pentru cel decedat. Nu se vorbeste fara rost, nu se fac glume, nu se rade, dar nici nu se mamanca nici nu se bea intocmai ca la nunta. In loc de "noroc!" sau alta urare, atunci cand se gusta din pahar, se zice "Dumnezeu sa-l/s-o ierte", iar cand se primeste un vas, imbracaminte, etc. de pomana, nu se zice multumesc ci "Dumnezeu sa primeasca!".
Obiceiul de a varsa vin din pahar la pomana trebuie sa dispara. Cine varsa vin pe covoare dovedeste nu numai ca se tine de obiceiuri paganesti, dar este lipsit de bunacuviinta, murdarind fara rost covorul ori altceva acasa sau la biserica.
Cand cineva pleaca beat de la pomana, a pacatuit atat acela, dar si cel care i-a dat bautura peste masura.
Milostenia cea mai primita este cea facuta celor lipsiti, infirmilor, bolnavilor, batranilor neajutorati, celor care nu pot munci, familiilor nevoiase cu multi copii, celor abandonati in casele sau leaganale de copii.
Cand decedatul face parte dintr-o familie fara p[osibilitati materiale, este potrivit ca rudele sa apeleze la preot care le va ajuta din fondurile bisericii si va angaja comitetul parohial, obtinand cele necesare din donatiile credinciosilor. Astfel, familia nu se va simti umilita, intrucat a apelat la marea familie a parohiei, iar preotul si credinciosii au posibilitatea de a implini porunca dragostei crestine care trebuie vadita prin fapte concrete, in astfel de situatii.
De retinut:
- Cei care se intorc de la inmormantare, intrucat urmeaza sa ia parte la masa, sunt asteptati de gazda cu apa de spatale pemaini. S-a incetatenit obiceiul ca cei ce se spala sa nu se stearga, pentru ca "nu se sterge". Fireste ca aceasta practica este lipsita de sens. Ea, probabil, tine de o anumita strategie a familiei care cu greu se poate oferi mai multe prosoape de sters atunci cand cei poftiti la masa sunt in numar mare. - Trebuie avut in vedere faptul ca, daca ziua de pomenire cade in post, toate mancarurile trebuie preparate numai de post. Prin aceasta se dovedeste pastrarea credintei autentice, iar pe de alta parte rugaciunea conjugata cu postul este mai puternica. Se mai aud uneori voci care spun ca ar trebui sa se faca si mancare de dulce, pentru ca "mortului nu-i placea mancarea de post". Aceasta este o viziune ingusta asupra relatiei pe care noi, cei vii, o pastram cu cei decedati, prin rugaciune si prin post. Mortul nu mananca, nu bea, pentru ca sufletul lui este imaterial, iar "Imparatia lui dumnezeu - spune Sf. Apostol Pavel - nu este mancare si bautura". - Deci, se cuvine a pastra si respecta cu sfintenie randuiala Bisericii, apelandu-se permanent la sfatul competent al preotului
6. Pomenirile de dupa inmormantare
Biserica invata ca viata omului nu se sfarseste odata cu moartea trupului. De aceea, crestinii nu-si uita mortii dupa ingroparea lor, ci se preocupa de rugaciuni pentru ei si de pomenirea numelui lor. Soroacele de pomenire individuala a mortilor in Biserica Ortodoxa sunt urmatoarele:
- La 3 zile dupa moarte (care coincide, de regula, cu ziua inmormantariii), in cistea Sfintei Treimi si a Invierii din morti a Mantuitorului a treia zi. - La 9 zile dupa moarte, "ca raposatul sa se invredniceasca de partasia cu cele 9 cete ingeresti si in amintirea ceasului al noualea, cand Domnul, inainte de a muri pe cruce, a fagaduit talharului raiul pe care ne rugam sa-l mosteneasca si mortii noastrii". - La 40 de zile (sau sase saptamani), in amintirea Inaltarii la cer a Domnului, care a avut loc la 40 de zile dupa Inviere, "pentru ca tot asa sa se inalte si sifletul raposatuluila cer". - La trei, sase si noua luni, in cinstea Sfintei Treimi - La un an, dupa exemplul crestinilor din vechime care in fiecare an praznuiau ziua mortii martirilor si a sfintilor, ca zi de nastere a lor pentru viata de dincolo. - In fiecare an, pana la 7 ani de la moarte, ultima pomenire anuala amintind de cele 7 zile ale creatiei.
De retinut:
- Spre a nu gresi in privinta pregatirilor pentru aceste pomeniri, cel mai indicat este sa se ia legatura in prealabil cu preotul. Acest lucru este necesar intrucat trebuie stabilite, de comun acord, data si ora savarsirii pomenirii. - De obicei, soroacele nu se fac in orice zi a saptamanii, ci mai ales martea, joia si sambata.
ATENTIE! Nu se fac parastase in urmatoare zile si perioade din cursul anului:
a) Duminicile de peste an, pentru ca duminica amintind de Ziua Invierii, e zi de bucurie, iar nu de intristare.
b) In cele douasprezece zile dintre Nasterea si Botezul Domnului. Chiar daca in unele biserici se fac parastase duminica, cel putin in duminicile Penticostarului, adica in cele dintre Pasti si Rusalii, nu se cuvine nicidecum sa se faca parastase, pentru a nu se intuneca bucuria Praznicului Cel Mare al Invierii.
c) De la lasatul secului de carne pana la sambata intai din Postul Mare, sambata Sf. Teodor.
d) Din sambata Floriilor pana in Duminica Tomei.
e) La praznicele imparatesti sau sarbatori mari.
- In timpul Postului Mare, nu se face parastas in zilele de rand (luni, marti, miercuri, joi, vineri), deoarece in aceste zile nu se face liturghie obisnuita sau deplina.
- Este de dorit ca pomenirile sa se faca legate de savarsirea Sfintei Liturghi, aceasta fiin cea mai importanta slujba de mijlocire pentru cei morti. Daca nu este posibil de fiecare data, cel putin la 40 de zile, la un an si la sapte ani, ar fi de dorit ca parastasul sa urmeze dupa Sfanta Liturghie.
- La intocmirea sau scrierea pomelnicului nu este nici nevoie si nici recomandat sa se adauga "la pomenirea de noua zile, 40 de zile, un an, sapte ani, etc.". Cartile de cult nu prevad asa ceva, si nici slujitorii nu trebuie sa adauga nimic in plus, ca si cand ar trebui sa atragem atentia Mantuitorului asupra sorocului de care este vorba.
- La pomenirea de 40 de zile, numita pe alocuri slujba de ridicare a Panaghiei, pe langa celelalte, se pregatesc o icoana si un colac. Din colac preotul va scoate particica pe care o va aseza apoi pe icoana si din care va imparti spre gustare rudelor decedatului.
- Referitor la darurile care se dau de pomana, se obisnuieste ca, la 40 de zile si un an, sa se dea diferite lucruri si mai ales imbracaminte si incaltaminte, obiecte de uz casnic, , dar nu ne opreste nimeni sa dam oricand si orice pentru cel raposat. Exista obiceiul indatinat sa se imparta de fiecare data farfurii cu mancare, cani sau pahare, si linguri sau furculite: sase, douasprezece, douazeci si patru. Randuielile bisericesti nu prevad nimic in aceasta privinta si fiecare poate da cat crede de cuviinta, numarul acestora neavand nici o influenta asupra starii sufletesti a celui raposat.
- Familia trebuie sa aiba grija ca raposatul sa fie pomenit cat mai mult cu putinta in cadrul Sfintei Liturghi. De aceea, dupa pomenirea de 40 de zile, este bine sa se dea preotului un pomelnic pentru patruzeci de zile (numit sarindar), ori pentru un an, pe care acesta sa-l pomeneasca la toate sfintele liturghi pe care le savarseste in sfanta biserica.
- In fiecare din sambetele Postului Mare, pentru cei decedati dupa sarbatoarea Sfintei Invieri din anul precedent, rudele "poarta capetele", adica fac pomeniri pentru sufletul acestuia, aduvand la biserica prescuri (capete), coliva si vin. Preotul, cu acest prilej, savarseste slujba parastasului.
- Obiceiul, practicat in unele parti de tara, de a se deshima mortii la sapte ani si a se reinhuma cu slujba speciala nu este prevazut in cartile de slujba. Oricum, slujba care se face atunci nu este cea a inmormantarii, ci a parastasului.
- In legatura cu aceste zile de pomenire a mortilor, exista grija ca ele sa fie respectate cu sfintenie la momentul in care se implinesc aceste soroace. Daca una din ele cade intr-o zi sau perioada in care, conform randuielilor bisericesti, nu se fac pomeniri de morti, atunci este bine ca slujba respectiva sa se faca mai inainte pentru ca, atunci cand vine sorocul respectiv, slujba sa fie deja svarsita. Este deci indicat ca ea sa se faca inainte si nu dupa sorocul de pomenire.
- Pentru toate astfel de pomeniri este nevoie de coliva, colac, vin si lumanari. Celelalte daruri sunt in functie de posibilitatile celor care fac pomenirea.
- Contrar unei pareri raspandite in popor, sa se stie ca, se poate face coliva de grau fiert si in perioada dintre Sfintele Pasti si pogorarea Sfantului Duh.
- Daca zilele de pomenire coincid cu pomenirea altor raposati, este bine ca slujba sa se faca in comun si nu separat, caci cu cat rugaciunea are caracater colectiv, cu atat este mai puternica.
- La aceste zile de pomenire individuala a celor raposati, Biserica a stabilit zilele de pomenire generala a mortilor, si anume: sambata dinaintea duminicii lasatului de sec de carne sau a Infricosatei judecati, numita si Mosii de iarna si sambata dinaintea Pogorarii Duhului Sfant sau Mosii de vara, la care traditia a adaugat si Mosii de toamna (intre 26 octombrie si 8 noiembrie), ziua de sase august, Pastele blajinilor (luni si marti dupa Duminica Tomei) si Joia Inaltarii, in special pentru eroi, ca si ziua hramului bisericii.
Toate aceste zile de pomenire, individuala sau colectiva, sunt momente de vie si profunda comuniune cu cei raposati. Ele trebuie respectate si cultivate, caci prin aceasta intertinem viu cultul mortilor si legatura cu pamantul sfant al tarii care acopera osemintele lor.
7. Alte randuieli si povatuiri
- Pentru cei ce au raposat fara lumanare (adica nu li s-a putut aprinde si pune in mana o lumanare cand si-au dat sufletul), in preziua Sfintelor Pasti se da la altar o lumanare mare (numita faclie), adesea impodobita cu o panza alba, ori un prosop, pe care preotul o aprinde de la Pasti pana la Inaltare, la ceremoniile din sfantul locas. Unii crestini practica aceasta randuiala in fiecare an, pana la pomenirea de sapte ani.
"Credinţa nu e ca un curs la fără frecvenţă"' ~~~ Asa cum nici,, manastirea nu este un cuier cu haine negre,, ~~~~ ,,Nici biserica nu este o vitrina pentru sfinti ci un spital pentru pacatosi,,
Aici gasesti: 1.Predica de pregatire ptr.spovedanie 2.Ghidul … iertare sub epitrahil de la preot, pacatele spuse cu cainta, cu lacrimi, se sterg din catastifele demonilor. Daca nu spui unul din pacate, dintr-un oarecare motiv, ti se dubleaza si celelalte si te faci mai rau ca la inceput; ori le spui pe toate, … sa citeasca toti si nimeni sa nu se mai insele si din cauza rusinii sa nu se spovedeasca. Din Sfanta Scriptura vom aduce cateva marturii, care ne arata cum trebuie sa fie spovedania noastra. Ne vom referi la doi apostoli dintre cei 12: … pentru gradinile raiului celui curat. Caci pe cei pe care nu ii cearta Domnul pe aici, ii pastreaza ca pe niste uscaturi pentru focul vesnic al iadului. De aceea e bine sa frecam mereu rugina pacatelor de pe cazanul sufletului si al trupului nostru … mine. Că Tu, Doamne, Preaînalte Împărate al cerului şi al pământului, ştii că toate tinereţile mele le-am cheltuit în păcate şi umblând după poftele trupului meu, m-am făcut cu totul bucurie dracilor, cu totul am urmat în totul … cumva ai avut vreodată intenţia să placi şi altor oameni şi să-i atragi în cursa desfrânării, afară de bărbatul tău? - Nu cumva ai fost la vrăjitoare, descântătoare, ghicitoare, la spiritism şi hipnotism şi dacă ai fost ţi-a … scopul desfrânării? - Nu cumva ai clevetit pe cineva, prin şoapte sau ai făcut semne cu mâna? Nu cumva te-ai bucurat de paguba şi necazul altora, nu cumva ţi-a părut rău de fericirea şi norocul altora? - Nu cumva n-ai vrut să ierţi pe CINEVA...
PARACLISUL SALVARII SUFLETELOR DIN IAD DE CATRE CEI SAPTE SFINTI ARHANGHELI: MIHAIL, GAVRIL, RAFAIL, VARAHIL, EVGUDIL, URIIL SI SALATAIIL Preotul face obişnuitul început: Binecuvântat este Dumnezeul nostru... Apoi: Împărate ceresc..., Sfinte Dumnezeule..., Preasfântă Treime..., Tatăl nostru..., Preotul: Că a Ta este împărăţia..., Doamne miluieşte (de 12 ori). Slava... Si acum... Veniţi sa ne închinam Împăratului nostru Dumnezeu. Veniţi sa ne închinam si sa cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu. Veniţi sa ne închinam si sa cădem la însuşi Hristos, Împăratul si Dumnezeul nostru. Psalmul 142: Doamne, auzi rugăciunea mea, asculta cererea mea, intru credincioşia Ta; auzi-mă, intru dreptatea Ta. Sa nu intri la judecata cu robul Tău, ca nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu si viata mea o calcă in picioare; făcutu-m-a sa locuiesc in întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul in mine si inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Tins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, ca a slăbit duhul meu. Nu-ti întoarce fata Ta de la mine, ca sa nu mă asemăn celor ce se pogoară in mormânt. Fa sa aud dimineaţa mila Ta, ca la Tine mi-i nădejdea. Arata-mi calea pe care voi merge, ca la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, ca la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă sa fac voia Ta, ca Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun sa mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viata. Intru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fa bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei si pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, ca eu sunt robul Tău.
Dumnezeu este Domnul si s-au arătat noua. Bine este cuvântat, cel ce vine intru numele Domnului (de 3 ori). Apoi troparele acestea, glasul al 4-lea:
Către Născătoarea de Dumnezeu acum cu nevoinţă să alergăm noi, păcătoşii si smeriţii, si sa cădem cu pocăinţă, strigând dintru adâncul sufletului: Stăpână, milostiveşte-te spre noi si ne ajuta; sârguieşte ca pierim de mulţimea păcatelor; nu întoarce pe robii tai in desert, ca numai pe tine te avem ajutătoare. (de doua ori)
Slavă... Si acum...
Nici odinioară nu vom tăcea noi nevrednicii, a vesti puterile tale, Născătoare de Dumnezeu, ca de nu ai fi statut tu rugându-te pentru noi, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit pana acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, ca tu mântuieşti pe robii tai pururea din toate nevoile.
Apoi Psalmul 50: Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, si după mulţimea indurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos ma spală de fărădelegea mea si de păcatul meu mă curăţeşte. Ca fărădelegea mea eu o cunosc si păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit si rău înaintea Ta am făcut, ca sa fii îndreptăţit intru cuvintele Tale si sa biruieşti când vei judeca Tu. Ca iată intru fărădelegi m-am zămislit si in păcate m-a născut maica mea. Ca iată adevărul ai iubit; cele nearătate si cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-ma-vei cu isop si ma voi curăţi; spăla-mă-vei si mai vârtos decât zăpada ma voi albi. Auzului meu vei da bucurie si veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fata Ta de către păcatele mele si toate fărădelegile mele şterge-le. Inima curata zideşte intru mine, Dumnezeule si duh drept înnoieşte intru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fata Ta si Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. Da-mi mie bucuria mântuirii Tale si cu duh stăpânitor ma întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege caile Tale, si cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-ma de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide si gura mea va vesti lauda Ta. Ca de ai fi voit jertfa, ti-as fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă si smerita Dumnezeu nu o va urgisi. Fa bine, Doamne, intru bunăvoirea Ta, Sionului, si sa se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul si arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău vitei.
PSALMUL 95:
1. Cântaţi Domnului cântare nouă, cântaţi Domnului tot pământul. 2. Cântaţi Domnului, binecuvântaţi numele Lui, binevestiţi din zi în zi mântuirea Lui. 3. Vestiţi între neamuri slava Lui, între toate popoarele minunile Lui; 4. Că mare este Domnul şi lăudat foarte, înfricoşător este; mai presus decât toţi dumnezeii. 5. Că toţi dumnezeii neamurilor sunt idoli; iar Domnul cerurile a făcut. 6. Laudă şi frumuseţe este înaintea Lui, sfinţenie şi măreţie în locaşul cel sfânt al Lui. 7. Aduceţi Domnului, seminţiile popoarelor, aduceţi Domnului slavă şi cinste; aduceţi Domnului slavă numelui Lui. 8. Aduceţi jertfe şi intraţi în curţile Lui. Închinaţi-vă Domnului în curtea cea sfântă a Lui. 9. Să tremure de faţa Lui tot pământul. Spuneţi între neamuri că Domnul a împărăţit, 10. Pentru că a întărit lumea care nu se va clinti; judeca-va popoare întru dreptate. 11. Să se veselească cerurile şi să se bucure pământul, să se zguduie marea şi toate cele ce sunt întru ea; să se bucure câmpiile şi toate cele ce sunt pe ele. 12. Atunci se vor bucura toţi copacii pădurii, de faţa Domnului, că vine, vine să judece pământul. 13. Judeca-va lumea întru dreptate şi popoarele întru adevărul Său.
Dumnezeu este Domnul si S-a aratat noua, bine este cuvantat cel ce vine in Numele Domnului!( se zice de 3 ori pe glasul al doilea). Urmatoarele trei Tropare pe glasul al 4-lea: Catre Sfintii Arhangheli MIHAIL, GAVRIL, RAFAIL, VARAHIL, EVGUDIL, URIIL SI SALATAIIL acum sa ne rugam noi smeritii sis a strigam din tot sufletul zicand: Sfinti Voievozi ai ostirilor ceresti ajutati-ne noua si tuturor dreptmaritorilor crestini salvand din iad toate sufletele celor oropsiti care au ajuns la chinuri grele. Din tot sufletul nostrum de crestini sa strigam catre Sfintii Arhangheli pentru a ne apara de vrajmasii vazuti si nevazuti, dar si pentru a salva sufletele rudelor noastre din toate chinurile iadului. Binecuvantate s afie intru toti vecii Sfintele Ostiri ceresti conduse de Arhanghelii MIHAIL, GAVRIL, RAFAIL, VARAHIL, EVGUDIL, URIIL SI SALATAIIL caci pot apara si vindeca pe toti crestinii iubitori de Dumnezeu dar ne si pot salva sufletele rudelor sau ale tuturor crestinilor din toate categoriile iadului. Slava Tatalui, si Fiului si Sfantului Duh. Si acum si in vecii vecilor. Amin. PSALMUL 96 1. Domnul împărăţeşte! Să se bucure pământul, să se veselească insule multe. 2. Nor şi negură împrejurul Lui, dreptatea şi judecata este temelia neamului Lui. 3. Foc înaintea Lui va merge şi va arde împrejur pe vrăjmaşii Lui. 4. Luminat-au fulgerele Lui lumea; văzut-a şi s-a cutremurat pământul. 5. Munţii ca ceara s-au topit de faţa Domnului, de faţa Domnului a tot pământul. 6. Vestit-au cerurile dreptatea Lui şi au văzut toate popoarele slava Lui. 7. Să se ruşineze toţi cei ce se închină chipurilor cioplite şi se laudă cu idolii lor. 8. Închinaţi-vă Lui toţi îngerii Lui; auzit-a şi s-a veselit Sionul 9. Şi s-au bucurat fiicele Iudeii, pentru judecăţile Tale, Doamne. 10. Că Tu eşti Domnul Cel Preaînalt peste tot pământul; înălţatu-Te-ai foarte, mai presus decât toţi dumnezeii. 11. Cei ce iubiţi pe Domnul, urâţi răul; Domnul păzeşte sufletele cuvioşilor Lui; din mâna păcătosului îi va izbăvi pe ei. 12. Lumină a răsărit dreptului şi celor drepţi cu inima, veselie. 13. Veseliţi-vă, drepţilor, în Domnul şi lăudaţi pomenirea sfinţeniei Lui! CANONUL SFINTILOR ARHANGHELI CANTAREA I IRMOS: Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm. Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului. Fiind inconjurati de multe ispite si cautand scapare, din multele noastre nevoi, catre Voi Sfintilro Voievozi strigam pentru a ne ajuta pe noi toti, dar si sufeletele care sint in grelele chinuri ale iadului. Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului. Toti sintem tulburati de multe ispitiri venind de la potrivnicii nostri, de aceea alergam la voi preaminunatilor Voievozi Ceresti, ca sa izbaviti pe toti cei care sint in toate categoriile de chinuri din adincurile iadului. Stih: Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh. La voi cautam protectie si izbavire, Sfintilor Arhangheli, caci multe duhuri sint care nu se supun Domnului Dumnezeu si ne impiedica pe noi in toate zilele cu lucrarea lor nedreapta, ispitind pe toti crestinii spre a-i duce in locurile intunecoase cele de nedescris. Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Necajiti sufleteste si trupeste sintem noi crestinii, de aceea cerem ajutorul Sfintilor Arhangheli si al tuturor sfintilor ingeri si ai cetelor ceresti ca sa izgoneasca duhurile rele din intunericul d epe unde au venit spre a nu mai ispiti omenirea cu lucrarea lor.
CANTAREA III IRMOS: Doamne Cel ce ai făcut cele de deasupra Crugului ceresc şi ai zidit Biserica Ta , Tu pe mine mă întăreşte ,Unule Iubitorule de oameni. Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului. Aparatori ai crestinilor si al intregii comunitati sinteti Voi, Sfinti Arhangheli, impreuna cu ostirile voastre ceresti cele minunate, preabinecuvantate, drept pentru care va rugam sa ne ajutai si pe noi si pe toti urmasii nostri dar si pe cei care au trecut la cele vesnice. Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului. Conlucratori in Sfanta Imparatie a Cerurilor fiind impreuna cu toti sfintii, ajutati-ne pe noi la lucrarea cea buna si sfanta, cat si pe urmasii nostri cei binecuvantati, spre a salva tot ce poate din greleel chinuri ale imparatiei intunericului. Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Sfintii Ingeri slujeau lui Iisus in timpul misiunii Sale divine, de propovaduire a sfintei Evanghelii pe pamint, iar voi Sfintilor Arhangheli, ajutati-ne pe noi acum si pe toti cei ce va cer ajutor spre a salva sufletele din adancurile de nedescris ale intunericului. Si acum si purururea si in vecii vecilor. Amin. Binecuvantatii ucenici ai Domnului Iisus ii vedeau pe Sfintii Ingeri in jurul Mantuitorului si acest adevar a fost scris de sfintii Apostoli in sfintele lor lucrari crestine. Stihiri, glasul al 2-lea: Sfintilor Arhangheli MIHAIL, GAVRIL, RAFAIL, VARAHIL, EVGUDIL, URIIL SI SALATAIIL impreuna cu ostirile ingeresti pe care cu cinste le conduceti, aparati-ne pe toti care sintem impresurati de duhuri rele, alunga-le departe de noi. Cautati cu milostivire catre noi care sintem Robii Tai, si indeptati-ne pe noi pe calea cea buna si sfanta, iar pe cei adormiti salvati-i din iad. ECTENIA MILEI(SE CITESTE DE CU EVLAVIE ORI SE CANTA) Miluieste-ne pe noi, Dumnezeule, dupa mare mila Ta, te rugam auzi-ne si ne miluieste! Doamne miluieste(de 3 ori)! Pentru intarirea si reunificarea intregii biserici crestine de peste tot pamantul in una soborniceasca si apostoleasca biserica, Domnului sa ne rugam. Doamne miluieste(de 3 ori)! Inca ne rugam pentru toti fratii nostri, pentru toti cucernicii, si dreptmaritorii crestini, si pentru toti cei de fata(Numele celor pomeniti), pentru sanatatea si mantuirea lor. Doamne miluieste(de 3 ori)!
ECFONIS Ca milostiv si iubitor de oameni esti Doamne dumnezeule, si Tie Slava inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Amin. SEDEALNA Cei ce santeti Voievozi ai ostirilor ceresti, si stati inaintea Sfantului Tron Divin, aparati-ne d etoata lucrarea cea rea a duhurilor intunecate, aparati-ne de toate bolile si de toti dusmanii nostri vazuti si nevazuti. CANTAREA IV IRMOS: Am auzit Doamne Taina randuielii Tale, am inteles lucrurile Tale si am preaslavit dumenzeirea Ta. Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului. Conducand ostile ceresti puteti indeplini misiuni sfinte dar sa si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului. Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului. Pe toti cei botezati in numele tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, care au ajuns la cele vesnice si au ajuns la chinuri ajutati-i sa scape cu rugaciunile si milosteniile celor binecuvantati, dar si mila cereasca a Domnului Iisus Hristos. Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Tot felul de daruri minunate si tot felul de vindecari precum si multe inspiratii sfinte ne puteti da noua crestinilor de acum caci cu credinta va iubim duhovniceste. Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Zid si liman de izbavire esti pentru noi crestinii sint ostile ingeresti ce sint conduse cu strasnicie de marii Arhistrategi MIHAIL, GAVRIL, RAFAIL, VARAHIL, EVGUDIL, URIIL SI SALATAIIL care ne pot ajuta pe noi, dar sip e cei care au trecut la cele vesnice si nu au ajuns la ceruri. CANTAREA V IRMOS: Lumineaza-ne pe noi Doamne cu poruncile Tale, si cu Lumina Ta divina, pacea Ta da-ne-o noua, Unule iubitorule de oameni. Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului. In lucrarea voastra cea minunata impreuna cu a ingerilor din Ostirile voastre cele ceresti ne puteti da noua mare ajutor, umpland sufletele noastre de bucurie. Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului. Daruri mari au adus Sfintii Arhangheli si Sfintii Ingeri oamenilor, ca multi au fost izbaviti de la moarte, de boli cumplite si din robia altora, dar si din grele munci ale iadului. Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Din porunca Divina, Sfantul Arhanghel Mihail, s-a aratat cu sabia scoasa in fata lui Valaam care vazandu-l a cazut d efrica cu fata la pamnint. Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Sfantul Arhanghel Rafael Voievodul Ostirii Ingerilor Vindecatori l-a insotit pe Tobie pina al Media a izbavit-o pe Sara, fata lui Raguel de un demon, a legat duhul cel rau, a inlesnit casatoria lui Tobie cu Sara, si l-a invatat pe acesta cum sa-si tamaduiasca tatal, apoi i-a spus: Bun lucru e a binecuvanta pe Dumnezeu, si preainalt Numele Lui si a vesti slavind faptele Lui. Taina Regelui se cuvine sa o pastrezi , iar lucrurile lui Dumnezeu, este de lauda sa le vestesti. Faceti binele si raul nu va ajunge. CANTAREA VI IRMOS: Rugaciunea mea voi varsa catre Domnul si Lui voi spune necazurile mele, ca s-a umplut sufletul mea de greutati si viata mea d eiad s-a apropiat, si ca Iona ma rog Tie:Dumnezeule din stricaciuen scoate-ma. Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului. Firea noastra cea plina de pacate poate fii izbavita prin lucrarea sfintilor Arhangheli asa cum a izbavit pe Isaac de la jertfire. Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului. Mari minuni au facut si mai pot face Sfintii Ingeri si Arhangheli asa cum a fost arsa jerfa lui Manoe, ori cum a fost salvata Manastirea Dochiarului de la innundatie. Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Slavind pe Dumnezeu toate Ostirile Ceresti impreuna cu Sfintii Arhangheli canta:Sfant, Sfant, Sfant e Domnul Savaot, plin este cerul si pamintul de marirea Ta, iar noi aici pe planeta frumoasa ne rugam pentru a fii izbavite sufletele de la chinurile vesnice. Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Sfantul Ierarh Ioan Gura de Aur stand la masa cu 12 oameni a vazut un tanar foarte frumos pe care l-a intrebat: Ia spune tinere cum te cheama? Iar tanarul acela fiind un Inger a zis: Numele meu este MINUNAT si s-a ridicat in Sfanta Imparatie a Cerurilor, drept pentru care si noi dorim sa fie salvate cat mai multe suflete din stapanirea iadului. ECTENIA SALVARILOR SFINTE: Cu pace Domnului sa ne rugam: Doamne miluieste. Pentru pacea de sus si pentru salvarea rudelor noastre, din chinurile iadului, Domnului sa ne rugam. Doamne miluieste.Pentru ca sa ne trimita noua Domnul Dumnezeu un Sfant Inger vindicator spre a ne salva toate rudele noastre, din adancurile iadului, Domnului sa ne rugam: Doamne miluieste! Pentru alungarea tuturor duhurilor rele din trupuril noastre si din sufletele noastre, Domnului sa ne rugam: Doamne miluieste! Pentru toti robii lui Dumnezeu care au trecut la cele vesnice si sint in chinurile iadului, pentru scoaterea lor din acea stare, Domnului sa ne rugam: Doamne miluieste(12 ori). ECFONIS Ca milostiv si iubitor de oameni esti Doamne Dumnezeule si Tie Slava iti inaltam Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. PROCHIMEN(glasul al 2-lea) Cel ce faci pe ingerii Tai, duhuri sip e slugile Tale para de foc, miluieste-ne pe noi. Stih: Inchinati-va Domnului toti Ingerii Lui, inchinati-va Domnului toate puterile Lui. APOSTOLUL Intelepciune! Din epistola soborniceasca a Sfantului Apostol Iuda Tadeul. Fratilor! Voiesc sa va duc aminte voua celor ce ati stiut odata toate acestea, ca Domnul dup ace a izbavit pe poporul Sau, din pamantul Egiptului, a pierdut dupa ceea pe cei ce nu au crezut. Iar pe Ingerii care nu si-au pazit vrednicia si au parasit locasul lor, i-a pus la pastrare sub intuneric, in lanturi vesnice, spre judecata zilei celei mari. Tot asa Sodoma si Gomora si cetatile dimprejurul lor care in celasi chip ca acesta s-au dat la desfranare si au umblat dupa trup strain, stau inainte ca pilda, suferind pedeapsa focului vesnic. Asemenea deci si acestia visand, pangaresc trupul si hulesc maririle(ceresti).\ Dar Lihail Arhanghelul cand se impotrivea diavolului, certandu-se cu el pentru trupul lui Moise, nu a indraznit sa aduca judecata de hula ci a zis:” Sa te certe pe tine Domnul!” Acestia insa defaima, cele ce nu cunosc, iar cele ce - ca dobitoacele necuvantatoare stiu din fire, intru acestea isi gasesc pieirea. Pace Tie... Si Duhului Tau. Aliluia. Aliluia. Al;iluia. PROCHIMEN(glasul al 7-lea) Asculta Doamne si vezi pe poporul nostrum cel dreptcredincios. Stih: Laudati pe Domnul, toate slugile Lui, laudati-L pe El toate puterile Lui. EVANGHELIA Intelepciune drepti din Sfanta Evanghelie de la Matei(Matei 28:2-8) sa ascultam: 2. Şi iată s-a făcut cutremur mare, că îngerul Domnului, coborând din cer şi venind, a prăvălit piatra şi şedea deasupra ei. 3. Şi înfăţişarea lui era ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. 4. Şi de frica lui s-au cutremurat cei ce păzeau şi s-au făcut ca morţi. 5. Iar îngerul, răspunzând, a zis femeilor: Nu vă temeţi, că ştiu că pe Iisus cel răstignit Îl căutaţi. 6. Nu este aici; căci S-a sculat precum a zis; veniţi de vedeţi locul unde a zăcut. 7. Şi degrabă mergând, spuneţi ucenicilor Lui că S-a sculat din morţi şi iată va merge înaintea voastră în Galileea; acolo Îl veţi vedea. Iată v-am spus vouă. 8. Iar plecând ele în grabă de la mormânt, cu frică şi cu bucurie mare au alergat să vestească ucenicilor Lui. Slava Tatalui si Fioului si Sfantului Duh. Parinte, Cuvinte si Duhule Sfinte, Treime Sfanta curateste multimea pacatelor noastre. Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Pentru rugaciunile Sfintilor Arhangheli MIHAIL, GAVRIL, RAFAIL, VARAHIL, EVGUDIL, URIIL SI SALATAIIL si ale tuturor Ostirilor Ceresti, ale tutror sfintilor si a Sfintei Fecioare Maria curateste Doamne multimea pacatelor noastre si salveaza din adancurile iadului pe toti. Stih: Miluieste-ma Dumnezeule dup amare mila Ta si dupa multimea indurarilor Tale curateste faradelegile noastre. Urmatoarele trei Tropare pe glasul al 6-lea: Sfintilor Arhangheli MIHAIL, GAVRIL, RAFAIL, VARAHIL, EVGUDIL, URIIL SI SALATAIIL nu ne lasati pe noi ajutorului omenesc caci dusmani vazuti si nevazuti sint foarte fatarnici si vicleni.
Toti crestinii care alearga spre al vostru ajutor nu-i lasati in necazuri ci aparatii cu puterea voastra cea cereasca si cu toti ingerii din sfinte;e voastre Ostiri ceresti. Sfintilor si preaminunatilor Arhangheli MIHAIL, GAVRIL, RAFAIL, VARAHIL, EVGUDIL, URIIL SI SALATAIIL car econduceti cu maiestrie Ostirile Ingeresti va rugam sa salvati din chinurile iadului pe toti cei care sint in acele munci amarnice. Slava Tatalui, si Fiului si Sfantului Duh. Si acum si in vecii vecilor. Amin. CANTAREA VII IRMOS: Tinerii care au mers oarecand in Babilon cu credinta in Preasfanta Treime, vapaia cuptorului au calcat-o cantand: Dumnezeul Parintilor nostri, Bine esti cuvantat. Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului. Cand Domnul Iisus a fost prunc, Imparatul Irod a vrut sa-l ucida, insa Domnul Savaot a pus un sfant inger ca sa-l instiinteze pe dreptul Iosif Protectorul. Sfantul Inger s-a dus la el si a spus: “Scoala Iosife, ia pruncul sip e fecioara si fugi in Egipt”, iar acuma va rugam sa salvati sufletele chinuitilor din toate treptele iadului. Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului. In vedenie s-au aratat Sfintii Arhangheli preminunatilor parinti pustnici si ierarhi, aratandu-le a doua venire a Domnului Iisus Hristos. Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Inger de intarire a venit la Domnul Iisus Hristos cand era in gradina Ghetseimani si plangea cu lacrimi de sange, spre a-L intari Dumnezeieste iar noi cerem ajutor ingeresc spre a salva toate sufletele care sint chinuite in adancurile iadului. Si acum si pururea si in veci vecilor. Amin. Sfintele Personalitati ceresti care s-au vazut la mormantul Domnului Iisus Hristos au lovit pe starjeri cu energia lor cea sfanta, lasandu-i ca morti iar femeile mironosite le-au vorbit cu demnitate cereasca si credinta si sfanta nadejde. CANTAREA VII IRMOS: Pe Imparatul Ceresc sa-L laudam noi credinciosii si sa I ne inchinam cantando-I si Preainaltandu-L intru toti vecii. Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului. Sfantul Ierarh Nifon al Constantiei a vazut in vedenie pe Sfintii Arhangheli impreuna cu ostirile lor cele minunate iat noi ne rugam cu smerenie ca sa fie salvate toate sufletele din toate categoriile de chinuri al intunecatului iad. Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului. In timpul vechilui testament o intreaga ostire asiriana (a fostului regat sisrian) a fost taiata de Sfantul Arhanghel Mihail cu ingerii din Sfanta sa ostire cereasca iar noi ne rugam ca sa fie alungate toate duhurile rele care inspira omenirea la rautati. Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Binecuvantam pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, pe intreaga Dumnezeire vesnica, pe toate Sfintele Ostiri Ceresti impreuna cu toti cei din ceruri care ne apara pe noi si pot salva din iad pe toti oropsitii. Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Sa laudam pe Sfintii Arhangheli sip e Sfintele lor Ostiri ceresti pentru apararea, intrajutorarea, vindecarea si izgonirea tuturor vrajmasilor nostril vazuti si nevazuti. CANTAREA IX IRMOS: Cu adevarat pe Tine te marturisim Preasfant aTreime ca esti Dumnezeirea cea adevarata si vrednica de preamarire intru toti vecii. Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului. Minunatilor Arhangheli impreuna cu preaminunatele si sfintele Personalitati Ceresti ajutati-ne si salvati pe cei din iad, pentru rugaciunile celor binecuvantati din Ceruri si de pe Pamant. Stih: Sfintilor Arhangheli ajutati-ne noua dreptmaritorilor crestini si salvati sufletele adormitilor din toate categoriile de chinuri ale iadului. Inimile voastre se pot umple de bucurie vazand ajutorul vostru si al tuturor Ostirilor Ceresti dat pentru noi si pentru toti cei care il iubesc pe Dumnezeu si ne straduim sa intelegem pe toate cele bune dandu-ne seama de chibzuinta voastra cea cereasca. Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Stand in fata Dumnezeirii Tale, Sfintii Arhangheli isi acopera fetele cu aripile lor cele sfinte datorita marii straluciri Divine iar noi auzind acestea sa ne smerim sis a cerem iertarea pacatelor noastre. Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin CATAVASIE O Prealuminatilor Voievozi ai Sfintelor Ostiri Ceresti fiti buni si Ingaduitoari cu noi crestinii. Indrumati-ne , aparati-ne , vindecati-ne si faceti tot ce este bine pentru ridicarea noastra duhovniceasca si pentru salvarea celor oropsiti din toate chinurile iadului. LAUDELE SFINTILOR ARHANGHELI (glasul al 6-lea) Cu ce cantari de laude vom incununa noi crestinii pe Sfintii Arhangheli care asculta de poruncile Divine, aratandu-se celor alesi si indreptandu-le calea spre bine(2 ori). Cu ce podoabe de cantari vom incununa pe toti Sfintii Arhangheli care slujesc necontenit dumnezeirii cantand cantece rasunatoare de slava sfanta(de 2 ori). Cu ce mangaietoare cantari vom incununa pe marii Arhistrategi care cu cea mai mare cinste si demnitate ii apara pe crestini de toate relele si de toti dusmanii? Cu ce flori duhovnicesti vom incununa pe Sfintii Arhangheli MIHAIL, GAVRIL, RAFAIL, VARAHIL, EVGUDIL, URIIL SI SALATAIIL pe soboarele si Ostirile lor care necontenit fac lucrare spre apararea noastra si lauda Domnului Dumnezeu dar si pentru salvarea tuturor chinuitilor din iad. Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Veniti toti pamantenii sa aducem laude Sfintilor Arhangheli care se roaga, ne apara, ne vindeca ori ne indruma pe noi impreuna cu toate Ostirile lor cele minunate si binecuvantate de Atotputernicul Domn Savaot. DOXOLOGIA(SLAVOSLOVENIA) Slava Tie, Celui ce ne-ai aratat noua lumina! Slava intru cei de sus lui Dumnezeu sip e pamant pace, intre oameni bunavoire. Laudamu-Te , bine Te cuvantam, ne inchinam Tie, slavimu-Te, iti multumim Tie, pentru slava Ta cea mare. Doamne Imparate Ceresc, umnezeule, Parinte Atotiitorule, Doamne Fiule, Unule nascut si Duhule Sfinte. Doamne Dumnezeule, mieluselul lui Dumnezeu, Fiul Tatalui, Cel ce ridici pacatul lumii, miluieste-ne pe noi. Primeste rugaciunea noastra, Cel ce sezi de-a dreapta Tatalui si ne miluiesti pe noi. Ca Tu esti Unul Sfant, Tu esti Unul Domn Iisus Hristos, intru slava lui Dumnezeu Tatal. Amin. In toate zilele bine te voi cuvanta si voi lauda numele Tau in veac si in veacul veacului. Invredniceste-ne Doamne, in ziua aceasta fara de pacat sa ne pazim noi. Bine esti cuvantat Doamne dumnezeul parintilor nostril si laudat si preamarit este numele Tau in veci. Amin. Fie doamne mila Ta spre noi, precum am nadajduit si noi intru Tine. Binecuvantat esti Doamne, invata-ma indreptarile Tale. ( de 3 ori). Doamne scapare Te-ai facut noua in neam si neam; eu am zis;” Doamne miluieste-ma, vindeca sufletul meu ca am gresit Tie! Doamne catre Tine am scapat, invata-ma sa fac voia ta, ca Tu esti Dumnezeul meu. Ca la Tine este izvorul vietii, intru lumina Ta, vom vedea lumina. Tinde-Ti mila Ta celor ce te cunosc pe Tine”. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!(de 3 ori). Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh. Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
TROPARUL SFINTILOR ARHANGHELI(glasul al 4-lea) Mai marilor voievozi ai Ostirilor Ceresti, rugamu-va pe voi, noi nevrednicii sa ne acoperiti pe noi cu acoperamintul aripilor slavei voastre celei netrupesti, pazindu-ne pe noi cei ce cadem cu deadinsul si strigam: Izabaviti-ne din nevoi ca niste mai mari voievozi peste cetele puterilor fara de trup. RUGACIUNE CATRE SFINTII ARHANGHELI Sfintilor Arhangheli MIHAIL, GAVRIL, RAFAIL, VARAHIL, EVGUDIL, URIIL SI SALATAIIL si toti care santeti in Imparatia Cerurilor sub directa comanda a Dumnezeirii impreuna cu toate Ostirile voastre, rugati-va pentru noi, aparati-ne , cantamvoi, sfintele Ostiri Ceresti, impreuna cu Maica Domnului si cu toti sfintii sa : Slava intru cei de sus lui Dumnezeu. Amin.
ACATISTUL RAZELOR SFINTE IZGONITOARE
DE DUHURI RELE
Rugaciuni incepatoare:
Troparul razelor sfinte izgonitoare de duhuri rele (glas V)
Doamne Dumnezeule cel veşnic, mare şi atot puternic, împreună cu toate Sfintele Personalităţi Cereşti din Sfânta Împărăţie Cerească, sloboziţi razele voastre cele sfinte spre a izgoni pe toţi duşmanii văzuţi şi nevăzuţi care vin în poporul nostru românesc pentru al subjuga spiritual şi material.
Aşa Doamne Dumnezeule împreună cu toate Sfintele Personalităţi Cereşti, ajută-ne pe noi creştinii ortodocşi în lupta aceasta de izgonire a tuturor duşmanilor văzuţi şi nevăzuţi care caută prin orice mijloace să ne facă nouă numai rău. Ajută-ne pe noi toţi cei ce sunteţi în Sfânta Împărăţie a Cerurilor.
Condac 1
Doamne Dumnezeule împreună cu toate Sfintele Personalităţi Cereşti ajutaţi poporul nostru românesc, precum şi sfânta noastră credinţă ortodoxă pentru a nu fi distrusă de acţiunile tuturor vrăşmaşilor văzuţi şi nevăzuţi căci noi strigăm aşa: Doamne Dumnezeule împreună cu toţi cei din ceruri coborâţi razele voastre cele sfinte pentru a alunga toţi duşmanii noştri!
Icos 1
Doamne Dumnezeule, împreună cu toţi Sfinţii şi toate Sfintele Puteri Cereşti puteţi să apăraţi neamul nostru românesc şi creştinesc de invazia duhurilor rele, cât şi de invazia necredincioşilor şi a răilor lucrători care de-a pururea stau cu duhul şi cu faptele lor împotriva celor ce fac binele, dar noi creştinii ortodocşi sperând în marea milă a milostivirilor cereşti strigăm din toată inima noastră aşa:
1. Doamne Dumnezeule ajută-ne pe noi toţi;
2. Doamne Dumnezeule ajută creştinismul ortodox român;
3. Doamne Dumnezeule ajută pe toţi credincioşii din poporul nostru român;
4. Doamne Dumnezeule ajută pe toţi fii şi fiicele noastre;
5. Doamne Dumnezeule ajută pe toţi urmaşii noştri să meargă pe calea cea bună;
6. Doamne Dumnezeule sfinţeşte pe rugătorii ortodocşi;
7. Doamne Dumnezeule împreună cu toţi cei din ceruri coborâţi razele voastre cele sfinte pentru a alunga toţi duşmanii noştri (văzuţi şi nevăzuţi)!
Condac 2
Cu toate că suntem oameni, fie aleşi, fie cu misiuni speciale, fie ascultători sau cu frică de Dumnezeu, trebuie să cerem ajutorul cel sfânt şi ceresc cântând cu multă demnitate creştinească: Aliluia!
Icos 2
Domnul Dumnezeu Savaot a cercetat neamul nostru omenesc şi în special pe români şi a dispus în mod special ca România să fie apărată de toate duhurile rele şi de toţi duşmanii care vin să facă greutăţi şi să exploateze poporul. De aceea a comunicat mai multor aleşi din acest popor numele mai multor raze sfinte protectoare şi care pot izgoni şi duşmanii văzuţi şi nevăzuţi. Cei care au inimă curată şi gânduri curate să se roage cu smerenie aşa:
1. Doamne Dumnezeule coboară peste noi razele tale protectoare;
2. Doamne Dumnezeule coboară peste poporul românesc razele înţelepciunii sfinte;
3. Doamne Dumnezeule coboară peste noi toţi razele de însănătoşire;
4. Doamne Dumnezeule coboară peste noi razele Sfinţirii;
5. Doamne Dumnezeule coboară peste noi raze de întărire spirituală şi fizică;
6. Doamne Dumnezeule coboară peste cei aleşi razele Secretelor Tale cereşti;
7. Doamne Dumnezeule împreună cu toţi cei din ceruri coborâţi razele voastre cele sfinte pentru a alunga toţi duşmanii noştri (văzuţi şi nevăzuţi)!
Condac 3
Cu toată dragostea cea sfântă şi cerească alături de Domnul Dumnezeu Savaot multe şi foarte multe Sfinte Personalităţi Cereşti s-au oferit să ajute poporul nostru românesc şi creştinesc , care a construit biserici, mănăstiri, schituri, au făcut cărţi şi sfinte icoane, cântând Domnului : Aliluia!
Icos 3
Înarmaţi cu Sfânta Cruce, mulţi creştini evlavioşi, mulţi pustnici şi multe pustnice, mulţi călugări şi multe călugăriţe, mulţi ierarhi şi preoţi cu viaţă sfântă alungau duhurile rele, care năvăleau în toate zilele şi în toate nopţile spre a face rău multor oameni din popor. Şi noi acum să ne facem Sfânta Cruce cât se poate de bine şi să invocăm puterea lui Dumnezeu şi ajutorul ceresc al tuturor celor ce sunt alături de Domnul Dumnezeu zicând aşa:
1. Doamne Dumnezeule coboară razele tale cereşti peste noi;
2. Doamne Dumnezeule binecuvântează pe toţi cei ce sunt alături de tine;
3. Doamne Dumnezeule binecuvântează pe toţi ortodocşii iubitori de sfinţenie;
4. Doamne Dumnezeule binecuvântează pe toţi Sfinţii Îngeri care ne ajută;
5. Doamne Dumnezeule binecuvântează Heruvimii şi Serafimii care conlucrează pentru ca lucrarea binelui să fie răspândită pe Pământ;
6. Doamne Dumnezeule binecuvântează pe Sfinţi Îngeri de la sfântul Tău Tron Ceresc, pe toţi Sfinţii Arhangheli şi pe Oştirile Cereşti care ne ajută;
7. Doamne Dumnezeule împreună cu toţi cei din ceruri coborâţi razele voastre cele sfinte pentru a alunga toţi duşmanii noştri (văzuţi şi nevăzuţi)!
Condac 4
Sfintele Începători, Sfintele Domni, Sfintele Scaune Cereşti, împreună cu Sfântul Voievod al Oştiri Secrete Cereşti s-au oferit să dea ajutor creştinilor din România dar să-i dezvăluie şi activitatea cerească a lor cântând: Aliluia!
Icos 4
Personalităţile Sfintei Pertuţii Divine, care au rolul de a administra tot universul sub directa îndrumare Dumnezeiască, s-au hotărât categoric să intervină spre a apăra România şi respectiv întreaga Ortodoxie Românească iar noi mulţumind Domnului Dumnezeu Savaot pentru purtarea de grijă, trebuie să aducem cinstire şi laudă cuvenită tuturor celor din ceruri care ne ajută în mod direct cântând cu multă smerenie aşa:
1. Doamne Dumnezeule binecuvântează Sfintele Începători pentru lucrarea lor;
2. Doamne Dumnezeule binecuvântează toate Sfintele Domni pentru ajutorul lor;
3. Doamne Dumnezeule binecuvântează Sfintele Scaune Cereşti, că şi această minunată Oştire ne poate ajuta pe noi toţi;
4. Doamne Dumnezeule binecuvântează pe Sfântul Voievod al Oştirii Secrete şi pe toţi cei din subordinea lui pentru a ne ajuta în mod secret;
5. Doamne Dumnezeule binecuvântează toate Sfintele Personalităţi ale Pertuţiei Divine spre a ne ajuta pe noi şi de acum înainte;
6. Doamne Dumnezeule binecuvântează pe toţi cei ce vor să ne ajute şi să ne ocrotească cu puterea lor cea sfântă;
7. Doamne Dumnezeule împreună cu toţi cei din ceruri coborâţi razele voastre cele sfinte pentru a alunga toţi duşmanii noştri (văzuţi şi nevăzuţi)!
Condac 5
Domnul Iisus Christos în calitate de Fiu al lui Dumnezeu, de mântuitor şi de şef al celui de-al X-lea cer, care se mai numeşte şi Opal a dat binecuvântare de a se realiza în acest minunat cer un Sistem de Întrajutorare al Creştinilor Ortodocşi din România, punând conducător pe unul din cei mai minunaţi Heruvimi care se numeşte Petru-Pascale, iar noi românii bucurându-ne să cântăm Domnului Savaot: Aliluia!
Icos 5
Multe Sfinte Personalităţi din cel de-al X-lea cer s-au oferit să ajute poporul român în toate domeniile de activitate şi nu numai în domeniul teologic, căci la Domnul Dumnezeu ştiinţa se poate îmbina cu toate calităţile şi cu toate virtuţile sfinte, rezultând un uimitor progres ceresc. De aceea noi zicem că Domnul Dumnezeu este Atotştiutor, iar toţi cei din ceruri depăşesc pe oricine din tot Universul, de aceea zicem aşa:
1. Doamne Dumnezeule noi îţi mulţumim pentru minunata lucrare a Fiului Iisus;
2. Doamne Dumnezeule îţi mulţumim pentru tot ajutorul dat nouă;
3. Doamne Dumnezeule îţi mulţumim pentru protecţia şi întrajutorarea sfântă;
4. Doamne Dumnezeule mulţumim pentru protecţia ce o acorzi poporului român;
5. Doamne Dumnezeule noi îţi mulţumim pentru viitorul luminos şi sfânt;
6. Doamne Dumnezeule noi îţi mulţumim pentru că ne-ai dezvăluit adevărul cel sfânt şi ceresc în privinţa Razelor Sfinte;
7. Doamne Dumnezeule împreună cu toţi cei din ceruri coborâţi razele voastre cele sfinte pentru a alunga toţi duşmanii noştri (văzuţi şi nevăzuţi)!
Condac 6
Prealuminaţii de lângă Sfântul Tron al Tatălui Ceresc au avut bună voinţa sfântă de a ajuta şi poporul românesc şi pe toţi aleşii lui Dumnezeu din România descoperindu-şi numele şi activitatea lor cerească, iar noi creştinii de acum să cântăm cu toată dragostea cea sfântă: Aliluia!
Icos 6
Toţi Prealuminaţii de la Sfântul Tron Divin şi toate Sfintele Personalităţi ale Sfintei Pertuţii Divine, precum şi toţi cei din ceruri pot să ne ajute pe noi toţi românii, dacă ne rugăm cu multă smerenie şi cu multă evlavie zicând:
1. Doamne Dumnezeule binecuvântează Prealuminaţii de la Sfântul Tron Divin spre a ne ajuta pe noi toţi;
2. Doamne Dumnezeule binecuvântează Prealuminaţii să trimită peste noi raze sfinte de însănătoşire;
3. Doamne Dumnezeule binecuvântează Prealuminaţii spre a trimite către noi raze sfinte de înţelepţire;
4. Doamne Dumnezeule binecuvântează Prealuminaţii spre a trimite către noi raze sfinte de protecţie contra duşmanilor văzuţi şi nevăzuţi;
5. Doamne Dumnezeule binecuvântează Prealuminaţii pentru a trimite spre noi raze sfinte de alungare a tuturor duşmanilor văzuţi şi nevăzuţi;
6. Doamne Dumnezeule binecuvântează Prealuminaţii spre a ne da ajutorul care ne trebuie nouă acum şi în viitor;
7. Doamne Dumnezeule împreună cu toţi cei din ceruri coborâţi razele voastre cele sfinte pentru a alunga toţi duşmanii noştri (văzuţi şi nevăzuţi)!
Condac 7
Domnul Iisus Christos a descoperit în mod personal pământenilor şi în special celor din România numele celorlalţi şefi cereşti, care şi ei au raze sfinte de protecţie, de vindecare, cât şi de alungare a tuturor duhurilor rele care nu se smeresc şi nu cântă Domnului Savaot: Aliluia!
Icos 7
Personalităţile Cereşti care conduc Sfintele Soboare cum ar fi Maica Domnului, cei 12 Sfinţi Apostoli, cei 70 de Sfinţi Apostoli, Sfântul Ioan Botezătorul sau şefii Oraşului de Aur, sunt înzestrate cu raze sfinte vindecătoare, cât şi cu raze sfinte de izgonire an tuturor duhurilor rele, de aceea noi zicem aşa:
1. Doamne Dumnezeule binecuvântează pe toţi şefii cereşti pentru a ne vindeca şi pentru a ne apăra de toţi duşmanii văzuţi şi nevăzuţi de noi;
2. Doamne Dumnezeule binecuvântează pe Preasfânta Fecioară Maria şi pe toţi cei ce sunt în soborul ei, să ne apere şi să ne ajute;
3. Doamne Dumnezeule binecuvântează pe cei 12 Sfinţi Apostoli şi pe toţi cei din Sfântul lor Sobor să intervină pentru noi păcătoşii;
4. Doamne Dumnezeule binecuvântează pe cei 70 de Sfinţi Apostoli şi pe cei ce sunt în Sfântul lor Sobor pentru a face intervenţii minunate pentru creştini;
5. Doamne Dumnezeule binecuvântează pe Sfântul Ioan Botezătorul şi pe toţi cei din Soborul lui pentru a întări sfânta noastră credinţă Ortodoxă;
6. Doamne Dumnezeule binecuvântează pe toţi cei ce sunt în Sânul lui Avram şi în Oraşul de Aur pentru a ajuta pe toţi cei ce vor să facă numai bine;
7. Doamne Dumnezeule împreună cu toţi cei din ceruri coborâţi razele voastre cele sfinte pentru a alunga toţi duşmanii noştri (văzuţi şi nevăzuţi)!
Condac 8
Pentru lucrare Harică în lume Domnul Iisus Christos a binecuvântat pe cei aleşi să propovăduiască Sfântul Cuvânt al Evangheliei, să sfinţească apa, hainele şi locaşurile de rugăciune, să izgonească toate duhurile rele din popor, să facă vindecări şi multe alte fapte bune, cântând: Aliluia!
Icos 8
Razele Harului Sfânt sunt diferite de razele Sfintelor Personalităţi Divine sau Cereşti, căci fiecare rază a Sfântului Har se generează din Sfântul Tron Divin, iar razele Sfintelor Personalităţi Cereşti sunt generate de fiecare Sfântă Personalitate în parte de aceea noi zicem cu toţii aşa:
1. Doamne Dumnezeule coboară Razele Harului Sfânt peste noi ortodocşii români;
2. Doamne Dumnezeule coboară razele Tale cele binefăcătoare peste noi;
3. Doamne Dumnezeule coboară razele Tale şi sfinţeşte România;
Doamne Dumnezeule coboară razele Harului pentru a sfinţi apa din România;
4. Doamne Dumnezeule coboară razele Tale cele sfinte spre a sfinţi şi sufletele urmaşilor noştri care sunt acum şi care se vor naşte de acum înainte;
5. Doamne Dumnezeule cu puterea Ta cea mare binecuvântează pe toţi cei ce au raze sfinte să le sloboadă peste noi, spre a deveni vrednici de lucrarea Ta;
7. Doamne Dumnezeule împreună cu toţi cei din ceruri coborâţi razele voastre cele sfinte pentru a alunga toţi duşmanii noştri (văzuţi şi nevăzuţi)!
Condac 9
Cu multă cinste şi cu multă demnitate cerească Domnul nostru Iisus Christos a comunicat românilor ortodocşi denumirile razelor sfinte pentru sfinţirea apei, iar aceste raze se coboară în timpul slujbei, numai la cei care au postit, s-au rugat şi au făcut canonul cel binecuvântat din toată inima lor şi cu smerenie cântă Domnului Savaot cântare sfântă: Aliluia!
Icos 9
Razele pentru sfinţirea apei sunt în număr de şapte dar mai au rolul de neutralizarea unor vrăji, descântece sau farmece. Aceste raze se numesc: ALFIS-1, ALFIS-2, ALFIS-3, ALFIS-4, ALFIS-5, ALFIS-6, ALFIS-7. Fiecare rază are caracterele şi puterea ei de sfinţire de aceea zicem aşa:
1. Doamne coboară razele de sfinţire a apei în ţara noastră;
2. Doamne Dumnezeule coboară razele de distrugere a farmecelor;
3. Doamne Dumnezeule coboară razele sfinte pentru neutralizarea fermecătorilor;
4. Doamne Dumnezeule coboară razele cele sfinte pentru a opri fermecătoarele;
5. Doamne Dumnezeule coboară razele Tale cele sfinte pentru a opri răufăcătorii;
6. Doamne Dumnezeule coboară razele cele sfinte pentru sfărâmarea vrăjilor;
7. Doamne Dumnezeule împreună cu toţi cei din ceruri coborâţi razele voastre cele sfinte pentru a alunga toţi duşmanii noştri (văzuţi şi nevăzuţi)!
Condac 10
Acele persoane care au gânduri rele şi nu pot scăpa de ele, trebuie să se roage zicând: DOAMNE DUMNEZEULE COBOARĂ O RAZĂ SFÂNTĂ PENTRU NEUTRALIZAREA GÂNDURILOR RELE CARE VIN ASUPRA MEA, apoi se zice: SLAVĂ ŢIE DOAMNE CĂ NU M-AI LĂSAT SĂ MĂ PRĂBUŞESC ÎN INFERNUL GÂNDURILOR MELE RELE. Şi cu toţii slăvind pe Domnul Dumnezeu să cântăm cântare sfântă: Aliluia!
Icos 10
În cazul în care se vede un duh rău aducând veşti rele, cel ce vede să zică: ÎN NUMELE DOMNULUI DUMNEZEU SAVAOT ATOTCREATORUL ÎŢI PORUNCESC SĂ TE ÎNTORCI ÎNAPOI CU ZESTREA TA MURDARĂ, CĂCI DOMNUL ŞTIE CE NE TREBUIE NOUĂ ŞI NU TE-A TRIMIS PE TINE ÎNEGRITULE ISPITITOR, de aceea noi creştinii ortodocşi să strigăm din toată inima noastră aşa:
1. Doamne Dumnezeule opreşte toată gândirea cea rea;
2. Doamne Dumnezeule coboară o rază de neutralizare a tuturor gândurilor rele;
3. Doamne Dumnezeule nu ne lăsa să ne prăbuşim datorită gândurilor rele;
4. Doamne Dumnezeule întăreşte-ne pe noi cu virtuţii sfinte să gândim binele;
5. Doamne Dumnezeule dă-ne nouă calităţi creştineşti;
6. Doamne Dumnezeule întoarce înapoi toate duhurile care vin să ne ispitească;
7. Doamne Dumnezeule împreună cu toţi cei din ceruri coborâţi razele voastre cele sfinte pentru a alunga toţi duşmanii noştri (văzuţi şi nevăzuţi)!
Condac 11
Dacă există duhuri rele care persistă spre a face numai rău şi nu vor să se întoarcă înapoi, atunci cel ce vede poate zice: DOAMNE DUMNEZEULE COBOARĂ O RAZĂ SFÂNTĂ SPRE ÎNCERCUIREA ŞI DISTRUGEREA TOTALĂ A ACESTUI ISPITITOR CARE NU VREA SĂ SE ÎNTOARCĂ ÎNAPOI, iar noi cu toţii să cântăm: Aliluia!
Icos 11
Raza sfântă cu care se poate neutraliza satana şi toţi cei cel însoţesc pe el se numeşte NEUTRIS-9. Slujitorii lui se pot neutraliza cu raza Sfântă Harică pe nume NEUTRIS-8, iar după o zi de postire se poate folosi raza NEUTRIS-7 pentru neutralizarea vrăjilor şi a vrăjitoarelor, iar noi cu toţii să zicem din tot sufletul cu toată smerenia aşa:
1. Doamne Dumnezeule coboară o rază sfântă pentru încercuirea şi distrugerea demonilor care te insultă pe Tine şi fac numai rău omenirii;
2. Doamne Dumnezeule coboară raza sfântă NEUTRIS-9 pentru neutralizarea lui satan şi a celor care îl însoţesc pe el la lucrul lui cel rău;
3. Doamne Dumnezeule coboară raza sfântă NEUTRIS-8 pentru a neutraliza pe duhurile rele care îl slujesc pe împăratul întunericului;
4. Doamne Dumnezeule coboară raza sfântă NEUTRIS-7 pentru neutralizarea relelor făcute de vrăjitori, de vrăjitoare şi de toţi adepţii răului;
5. Doamne Dumnezeule coboară raza sfântă NEUTRIS-6 pentru alungarea demonilor de la amiază;
6. Doamne Dumnezeule coboară raza sfântă NEUTRIS-6 DEZINTEGRATOR pentru dezintegrarea vrăjilor, a descântecelor şi pentru a lovi demonii care iau o formă luminoasă spre a duce pe creştini în eroare spirituală;
7. Doamne Dumnezeule împreună cu toţi cei din ceruri coborâţi razele voastre cele sfinte pentru a alunga toţi duşmanii noştri (văzuţi şi nevăzuţi)!
Condac 12
Pentru alungarea demonilor care fac rău omenirii se invocă raza Sfântă DEMOND-1, iar pentru alungarea unui grup întreg se cere de la Domnul Savaot să se coboare raza DEMOND-2. Pentru distrugerea cămăşii negre a lui satan se cere să se coboare rapid raza DEMOND-9. Toate acestea se coboară după o zi întreagă de post şi rugăciune şi a celor ce cântă creştineşte: Aliluia!
Icos 12
Pentru alungarea duhurilor rele care ţipă şi fac scandal contra creştinilor se cere raza sfântă NEUTRIS-5 iar pentru neutralizarea demonilor agresivi se cere raza NEUTRI-4. Pentru neutralizarea demonilor vrăjitori se foloseşte raza NEUTRIS-3, iar pentru neutralizarea agenţilor satanei se invocă raza NEUTRIS-2, drept pentru care spunem aşa:
1. Doamne Dumnezeule coboară raza DEMOND-1 şi raza DEMOND-2 pentru alungarea vrăşmaşilor care ne tulbură pe noi;
2. Doamne Dumnezeule coboară raza Ta cea sfântă NEUTRIS-5 pentru anihilarea şi izgonirea duhurilor rele care ne tulbură şi ne fac numai rău;
3. Doamne Dumnezeule coboară raza NEUTRIS-4 pentru izgonirea imediată a acestor duhuri rele care luptă cu perseverenţă împotriva zidirii Tale;
4. Doamne Dumnezeule Savaot coboară raza NEUTRIS-3 pentru alungarea demonilor din mări, din ocean şi din orice loc pentru a elibera pe robii Tăi de acolo;
5. Doamne Dumnezeule Savaot coboară raza NEUTRIS-2 pentru anihilarea tuturor agenţilor satanici;
6. Doamne Dumnezeule Savaot coboară raza NEUTRIS-1 pentru neutralizarea duhurilor rele, a însoţitorilor duhurilor rele, a amăgitorilor şi a trădătorilor de ţară şi de neam;
7. Doamne Dumnezeule împreună cu toţi cei din ceruri coborâţi razele voastre cele sfinte pentru a alunga toţi duşmanii noştri (văzuţi şi nevăzuţi)!
Condac 13
Doamne Dumnezeule Savaot împreună cu toate Sfintele Personalităţi cereşti care priviţi spre pământ, vă rugăm din toată inima noastră de creştini să coborâţi RAZELE VOASTRE CELE SFINTE pentru izgonirea tuturor duhurilor rele din ţara noastră şi din toată lumea creştină şi necreştină. Fie ca rugăciunile noastre să fie primite înaintea Sfinţiei Tale. Amin.
Acest ultim condac se poate zice de 3 ori pentru cazuri normale, se poate zice de 7 ori pentru cazuri de tulburare a sufletului omenesc, se poate zice de 12ori pentru alungarea imediată a unor duhuri rele ispititoare, se poate zice de 16 ori pentru distrugerea efectelor vrăjilor şi a farmecelor, se poate zice de 21 de ori pentru alungarea lui satan dacă persistă în lucrarea lui cea rea. Se poate zice de 30 de ori şi numai cu teri zile de post sever, se pot vindeca oameni de boala epilepsie.
Se poate zice de 45 de ori la rând în cazul în care ştim că cineva face direct vrăji, descântece şi multe alte rele, invocări, şi atunci acel răufăcător se va opri. Se poate zice de 90 de ori la rând şi atunci cei ce sunt îndrăciţi se pot elibera de toată lucrarea cea rea demonicească.
Se poate zice de 120 de ori la rând pentru oprirea sataniştilor agresivi indiferent de unde ar fi ei şi ce ar fi ei.
Se poate zice de 200 de ori la rând şi vor dispărea sataniştii din aceea ţară, fie că este creştină sau nu. Cel ce se roagă cu acest acatist trebuie să aibă cel puţin o zi sau două de postire severă.
Pentru realizări rapide se poate posti mai multe zile chiar 7 zile una după alta. În aceste 7 zile de post negru se va citi în permanenţă acest acatist. Cel ce va face acest lucru va avea o mare putere de izgonire a tuturor duhurilor rele, inclusiv a lui satan.
Cel ce va posti 14 zile în mod complect şi se va ruga permanent cu acest acatist îl va putea vedea pe vrăşmaşul satan şi în iad, nu numai pe Pământ. Cel ce va posti complet 20 de zile şi se va ruga cu acest sfânt acatist va putea opri din start orice acţiune diavolească, alungând demonii de la orice om de pe pământ inclusiv demonii care deservesc vrăjitorii sau descântătorii. Cel ce posteşte complet 21 de zile şi se roagă permanent cu acest sfânt acatist va dezlega orice legătură rea de ordin demonicesc ori de ordin satanicesc. Pentru cei ce vor posti 30 de zile în mod complet şi se vor ruga cu acest acatist îl vor putea lega pe satan pentru cât timp va voi acel rugător smerit al Domnului Savaot.
Cel ce a scris acest acatist este un muritor de rând. Cel ce a inspirat este o mare personalitate cerească pe care o veţi vedea în viitor în Noul Ierusalim românesc. Eu vă binecuvântez în numele Domnului Dumnezeu Savaot să puteţi posti, să vă puteţi ruga şi să vi se coboare sfintele raze cereşti la dorinţa şi invocarea dumneavoastră. Fac acest apel către toţi creştinii ortodocşi din România şi din întreaga lume spre a face un front comun împotriva tuturor duhurilor rele care vin, vă ispitesc şi vă duc pe mulţi dintre voi în eroare. Acest acatist a fost dictat dintre unul din Prealuminaţii tatălui Ceresc.
BINECUVÂNTAREA DUMNEZEIASCĂ PESTE VOI TOŢI. AMIN. AMIN. AMIN.
Caci despre aceasta Paine Domnul le-a vorbit nu numai ucenicilor Lui la Cina cea de Taina, ci a glasuit limpede invatand deschis si cu indrazneala in sinagoga si spunand: “Painea pe Care Eu o voi da pentru viata lumii este trupul Meu” (In 6, 51), si iarasi: “Daca nu veti manca trupul Fiului Omului si nu veti bea sangele Lui, nu veti avea viata in voi. Cine mananca trupul Meu si bea sangele Meu are viata vesnica” (In 6, 53-54).
O, ce minune! Vai, ce maretie a iubirii, pe care Dumnezeu a revarsat-o peste noi cu bogatie! Ne-a nascut din nou prin Duhul si ne-am facut un duh cu El, precum spune Pavel: “Cine se lipeste de Domnul e un duh cu El” (1 Co 6, 17).
10. Deci ca sa fim una cu El nu numai dupa duh, ci si dupa trup, carne din carnea Lui si os din oasele Lui, ne-a daruit contactul intim cu El prin aceasta Paine. Caci orice iubire isi are desavarsirea printr-o unire, iar inceputul dintr-o asemanare (…)
Dar iubirea conjugala pare a avea ceva mai mult decat celelalte, “caci din aceasta pricina va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va lipi de femeia sa si vor fi cei doi un trup” (Mt 19, 5), “Taina aceasta mare este, spune dumnezeiescul Pavel, dar eu vorbesc despre Hristos si despre Biserica” (Ef 5, 32).
Acolo deci se vor lipi intr-un singur trup, nu si intr-un singur duh; noi insa prin impartasirea acestei Paini dumnezeiesti nu ne lipim numai, ci ne amestecam cu trupul lui Hristos si devenim nu numai un trup, ci un duh cu El. Vezi ca maretia covarsitoare a iubirii lui Dumnezeu fata de noi are loc si se arata prin daruirea acestei Paini si a acestui Pahar? Fiindca potrivit Psalmistului, “jertfa si ofranda n-ai voit, dar ne-ai intocmit un trup” (Ps 39, 7; Evr 10, 5).
11. O, ce comuniune multipla si nespusa! Hristos S-a facut frate cu noi, intrand in comuniune cu noi atat prin trup, cat si prin sange si prin ele asemanandu-Se noua; ne-a castigat robi adevarati ai Lui rascumparandu-ne prin acest Sange; ne-a facut prieteni ai Lui daruindu-ne aratarea acestor Taine; ne-a legat si armonizat cu Sine insusi prin impartasirea acestui sange facandu-Se un trup cu noi.
Dar si Tata al nostru S-a facut prin dumnezeiescul Lui botez si ne hraneste la sanii Sai ca o mama iubitoare pruncii sugari; si, lucru inca si mai mare si mai uimitor, nu ne hraneste numai cu Sange in loc de lapte, dar si cu Trupul Sau, si nu numai cu Trupul Sau, dar si cu Duhul Lui, pastrand pururea nemicsorata nobletea data noua de El, ducand spre o dorinta mai mare si implinind aceasta dorinta, lasandu-Se nu numai vazut, ci si atins si facut desfatarea noastra, si tinut de fiecare din noi in inima si in insesi maruntaiele noastre, si spunand: “Veniti, mancati Trupul Meu si beti Sangele Meu cei ce doriti viata vesnica, ca sa nu fiti numai dupa chipul lui Dumnezeu, ci si dumnezei si imparati vesnici si ceresti, imbracati in Mine, imparatul si Dumnezeul cerului, infricosatori pentru demoni, dar minunati pentru ingeri, fii iubiti ai Tatalui ceresc, pururea vii, frumosi la fiii oamenilor, locas placut al preainaltei Treimi“.
12. Caci daca prefigurarea acestui Trup l-a indreptat pe Avraam (Fc 14, 18; 15, 6; 22, 2-19), daca prefigurarea acestui Sange i-a pazit in Egipt vii pe intaii-nascuti ai lui Israel (Is 12, 23), daca prefigurarea acestui Sange a curatit si sfintit insasi Sfanta Sfintelor, a aratat pe pamant un cort al Numelui lui Dumnezeu si a facut preoti, arhierei si unsi ai Domnului (Is 16, 34; Evr 9, 11 sq), daca prefigurarea a lucrat acestea, ce va lucra adevarul lor?
Aaron nu intra fara aceasta prefigurare in sanctuar, nici noi nu vom putea pasi in cele ceresti daca nu ne impartasim de acest adevar al lui, nici nu vom avea salas in ceruri, nici nu vom fi salas al Dumnezeului cerurilor, nici jertfa vie si sfanta bineplacuta lui Dumnezeu; caci numai prin El am dobandit apropierea. “Caci ce folos ai de sangele meu, de ma cobor in stricaciune?“, spune imparatul si prorocul David (Ps 29, 9).
13. De aceea, sa ne amestecam sangele cu Sangele lui Dumnezeu, ca sa stergem stricaciunea din el, fiindca mult si negrait folos e in acest Sange. El ne face noi in loc de vechi, si vesnici in loc de vremelnici; ne face nemuritori si vesnic infloritori, ca niste pomi saditi langa curgerile apelor (Ps 1, 3) dumnezeiescului Duh, din care se aduna rod spre viata vesnica.
Caci din rai tasnea un izvor sensibil si adapa fata pamantului nascand rauri sensibile (Fc 2, 10); dar din aceasta Sfanta Masa, pe care potrivit psalmistului Hristos “ne-a gatit-o impotriva” demonilor si patimilor “care ne necajesc” (Ps 22, 5), tasneste un izvor care naste izvoare duhovnicesti, adapa suflete, le urca pana la cer si intoarce ochii ingerilor spre frumusetea in care se vede diversitatea intelepciunii lui Dumnezeu (Ef 3, 10), ii aduce sa doreasca sa se plece spre cele daruite noua printr-un asemenea Sange.
Caci apropiindu-ne de aceste Taine ne facem purpura imparateasca, sau mai bine zis sange si trup imparatesc, si ne prefacem – o, ce minune! – intr-o finalitate dumnezeiasca, intrucat stralucirea lui Dumnezeu vine tainic asupra noastra, ne invaluie in chip extraordinar, ne face unsi-hristosi ai lui Dumnezeu si ne da putere sa stralucim ca soarele in prezenta Tatalui nostru potrivit fagaduintei Lui (Mt 13, 43), numai sa nu impiedice acest lucru vreo pata pusa pe sufletul celui ce se apropie.
14. De aceea, nu numai sa ne curatim inainte si asa sa ne apropiem, dar sa fim atenti la noi insine si, dupa ce am dobandit acest dumnezeiesc dar, sa aratam si multa paza, ca sa ramanem mai presus de patimi si sa vestim virtutile Celui ce a binevoit a locui in noi plecand de la asemanarea cu El in acestea aratata in noi.
Sa ne gandim cu Cine ne unim si de ce lucruri ne-am invrednicit si, uimiti de maretia covarsitoare a darului si a iubirii fata de noi, sa ne randuim fapta, cuvantul si gandul dupa “vointa buna, bine-placuta si desavarsita” a lui Dumnezeu; fiindca un sange al unui nou testament intareste acest Nou Testament, adica Evanghelia lui Hristos, caci spune: “Un testament intra in vigoare dupa moarte” (Evr 9, 17).
Asadar, impartasindu-ne de Sangele Testamentului lui Hristos, sa nu-L facem lipsit de vigoare prin faptele noastre, ca sa nu fim supusi unei osande si pedepse vesnice, pentru ca am socotit un sange comun Sangele Testamentului in care am fost sfintiti (Evr 10, 29).
Caci pe cat de mare e fagaduinta facuta celor ce pazesc sfintirea din impartasire – caci e fagaduita imparatia cerurilor – pe atat de mare e si pedeapsa celor ce s-au facut netrebnici dupa ce au primit darul; “caci daca incalcand cineva legea lui Moise, e ucis fara mila, de o cat mai aspra pedeapsa se va invrednici cel ce a socotit sange comun Sangele Testamentului si a batjocorit acest mare har?” (Evr 10, 28-29).
15. Noi insa, fratilor, va rog sa pazim pentru noi insine nemicsorat harul lui Dumnezeu, intinzandu-ne, intregi spre ascultarea si implinirea sfintelor porunci si aducandu-ne pe noi insine ofranda lui Dumnezeu prin fapte, fiindca si Acela S-a dat pe Sine insusi pentru noi. Insusi Tatal L-a dat pe Fiul Sau Unul-Nascut pentru noi, Insusi Fiul Unul-Nascut al lui Dumnezeu S-a dat pe Sine Insusi, iar noi nu ne vom da la randul nostru pe noi insine nu pentru Acela, ci pentru noi insine?
Cum insa ne vom da pe noi insine lui Hristos Care S-a dat pe Sine insusi pentru noi? Daca vom imbratisa iubirea fata de El si a unora fata de altii; daca ne vom smeri sub mana tare a lui Dumnezeu si din pricina Lui atat fata de noi insine, cat si unii fata de altii “negandind la cele inalte, ci lasandu-ne dusi spre cele smerite” (Rm 12, 16); daca ne vom rastigni dupa putinta trupul impreuna cu patimile si cu poftele lui (Ga 5, 24), daca “ne vom omori madularele noastre pamantesti, betia, desfranarea, necuratia, lacomia, si orice patima rea” (Col 3, 5); daca vom muri pentru pacat si vom trai pentru virtute.
16. Fiindca acestea ne invata trupul rastignit al lui Hristos care ne este pus inainte spre hrana; caci de El suntem in acelasi timp hraniti si invatati sa avem comuniune cu virtutile si patimirile Lui, ca sa traim si sa imparatim vesnic impreuna cu El.
Acest lucru l-a vestit mai dinainte spunand prin prorocul David: “Jertfa de lauda Ma va slavi, si acolo e calea in care ii voi arata lui mantuirea Mea” (Ps 49, 23). Caci, intrucat e celebrat spre aducerea-aminte a celor savarsite de El pentru noi, este o jertfa de multumire, de slava si de lauda pentru El. Si intrucat insusi Trupul si Sangele lui Hristos sta inainte cu adevarat, El graieste lui Dumnezeu si Tatal mult mai bine decat sangele lui Abel - fiindca acela striga la Dumnezeu impotriva fratelui sau (Fc 4, 10), dar Acesta striga pentru noi, al caror frate a socotit lucru vrednic sa se faca Hristos, facandu-ni-L milostiv si impacandu-ne cu Tatal Cel mai de sus – ne graieste insa si noua, aratandu-ne limpede calea iubirii, fiindca El S-a golit pe Sine insusi pana la noi din iubirea Lui pentru noi si Si-a pus sufletul pentru noi aratandu-ne calea smereniei, “pentru ca in smerenia Sa judecata Lui s-a ridicat, si a fost adus ca o oaie spre junghiere” (Is 53, 7), calea ascultarii, pentru ca El insusi a ascultat de Tatal pana la cruce si moarte (Flp 2, 8), calea care ne daruie prin omorarea patimilor viata vesnica.
Pentru ca si El S-a facut mort, si iata e viu in veci, facandu-i vii pe cei ce se lipesc de El prin virtute si credinta, slavindu-i si fiind slavit de ei, impreuna cu Parintele Sau fara de inceput si cu Preasfantul, bunul si de viata facatorul Sau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!