1. Doamne, nu mă lipsi de bunătăţile Tale cele cereşti şi veşnice.
2. Doamne, izbăveşte-mă de toată nevoia, ne ştiinţa, uitarea, îndrăzneala şi de nesimţirea cea impietrită.
3- Doamne, de am greşit cu mintea, cu gândul sau cu cuvântul, iartă-mă.
4. Doamne, izbăveştc-mă de toată nevoia, neştiinţa, uitarea, îndrăzneala şi de nesimţirea cea împietrită.
5. Doamne, izbăveşte-mă de toată ispitirea şi părăsirea.
6. Doamne, luminează inima mea pe care a întunecat-
o pofta cea rea.
7. Doamne, Doamne, eu ca un om am greşit, dar Tu ca un Dumnezeu miluieste-mă.
8. Doamne, vezi neputinţa sufletului meu şi trimite harul Tău spre ajutorul meu ca să se propovăduiască întru mine numele Tău cel sfânt.
9. Doamne, Iisuse Hristoase, scrie-mă pe mine, robul tău, în cartea vieţii şi-mi dăruieşte sfârşit bun.
10. Doamne, Dumnezeul meu, deşi nu am făcut nici un bine înaintea Ta, dă-mi cu blândeţea Ta să pun început bun" .
11 . Doamne, stopeşte in inima mea rouă darului
Tău.
12. Doamne, Dumnezeul cerului şi al pământului, pomeneşte-mă pe mine, păcătosul, ruşinatul, răul şi necuratul, după mare mila Ta, când vei veni întru împărăţia Ta ] " .
13. Doamne, primeşte-mă întru pocăinţă şi nu mă lăsa.
14. Doamne, nu mă duce în ispită.
15. Doamne, dă-mi cuget bun.
16. Doamne, dă-mi lacrimi, aducere-aminte de moarte şi umilinţă.
17. Doamne, dăruieşte-mi să-mi mărturisesc cugetele mele.
18. Doamne, dă-mi smerenie, tăiere a voii şi ascultare.
19. Doamne, dă-mi răbdare, voinţă nebiruită şi blândeţe.
20. Doamne, sădeşte întru mine rădăcina bunătăţilor,
adică frica Ta.
21 . Doamne, învredniceşte-mă să Te iubesc cu tot sufletul, gândul şi inima mea şi să fac întru toate voia Ta.
22. Doamne, scapă-mă de oamenii răi, de draci, de patimi şi de tot lucrul necuvios.
23 . Doamne, precum porunceşti, Doamne, precum ştii, Doamne, precum vrei, facă-se întru mine voia Ta.
24. Doamne, facă-se voia Ta şi nu a mea. Pentru rugăciunile şi mijlocirile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi ale tuturor sfinţilor tăi, că bine eşti cuvântat în veci. Amin.
Mila
RăspundețiȘtergereUn frumos fragment dintr-o cuvantare a unui parinte :
“Omul care poate să facă bine şi nu-l face, este o fiinţă josnică. A nu face parte săracului din cele ce rămân peste nevoile noastre, înseamnă a răpi binele altuia. Dumnezeu binevoieşte ca pe pământ să fie mulţi nenorociţi, pentru ca ei să se mântuiască prin răbdarea lor, iar tu prin milostenia ta. Bogaţii procură săracilor mijloace pentru hrană, iar săracii mijlocesc pentru mântuirea lor (bogaţilor). Fără nenorocire poţi intra în Împărăţia Cerurilor, dar fără milostenie, nu! Este absolut imposibil să ajungi fără milostenie măcar până la porţile cerurilor. Fără milostenie, însăşi rugăciunea este fără rod. Cu ce nădejde te vei ruga lui Dumnezeu, când tu însuţi nu asculţi rugăciunile oamenilor ce sunt asemenea ţie? Cum vei cere împreună cu credincioşii din Biserică - „Dă Doamne” - când tu însuţi nu dai săracilor, deşi poţi să dai? Cu ce gură vei spune: „auzi-mă Doamne”, când tu însuţi nu-l auzi pe sărac, sau mai adevărat pe Hristos, care strigă spre tine prin sărac? Aşa cum ne purtăm noi cu aproapele, tot astfel se va purta şi Dumnezeu cu noi. L-ai dispreţuit pe sărac? Şi Dumnezeu te va dispreţui pe tine. N-ai deschis celui ce bătea? Nu ţi se vor deschide nici ţie porţile împărăţiei lui Dumnezeu “