448. Crucea este steagul crestinatatii, caci pe ea s-a rastignit Domnul Iisus, asa cum a fost simbolizat prin sarpele de arama (Num. 24,5-9; Ioan 3,14-16). Ea este semnul Fiului Omului si al Bisericii sale (Matei 24,30). Ea este altarul rascumpararii neamului omenesc din robia pacatului Stramosesc (Efes. 2, 14-16; Ev. 7, 27; 10, 11-12; Colos. 2, 14) Ea intruchipeaza suferinta, pe care trebuie s-o rabde un adevarat crestin, care se devoteaza sa slujeasca Domnului (Matei 10, 38; 16, 24; Luca 9, 23; Gal. 6, 14). Cei ce au inteles si si-au sfintit taina vietii crestine, ca niste ostasi ai Domnului se landa intru sfintenia Crucii (Gal. 6, 14). Cei ce nu-i intelege insemnatatea si traiesc intr-o viata straina de taina crestinatatii, se poarta ca niste vrajmasi ai Crucii lui Hristos (I Cor. 1, 17-18; Filip. 3, 18; Ev. 6, 6). Pentru noi, Crucea este pecetea lui Hristos Dumnezeu si icoana vietii noastre (Gal. 3,1; Apoc. 7, 2-5; 14,1).
449. -"Crucea cea facatoare de viata prin care am dobandit mantuirea si prin care am fost izbaviti de vechea greseala (stramoseasca), trebuie s-o cinstim cum se cade. De aceea, dandu-i cinstire cu mintea, cu cuvantul si cu simtirile, hotaram ca sa se stearga cu totul formele crucii care se fac pe pardoseala, ca nu cumva calcand peste ele, sa se batjocoreasca semnul izbavirii noastre. De acum incolo, cei ce vor mai face chipul crucii pe pardosele, sa se afuriseasca". Sinodul VI ec. canonul 73.
31. -Anafora este piinea ramasa de la prescurile din care s-a scos Sf. Agnet, numita "atidoron", pentru ca "da darul harazirii lui Dumnezeu" (S. Tes. , 100). Dupa ce preotul o binecuvanteaza la Axion, se da spre sfintire- celor ce nu s- au impartasit, de acelasi, preot care a slujit. Nu pot lua anafora: cei ce au mincat; cei ce au avut scurgere (Lev. 22, 4); cei ce nu sint vrednici sa li se primeasca darurile la biserica din pricina pacatelor publice etc, (Lev. 7,19-21); cei rataciti de la credinta (Mat. 7,6; Const. Ap.VIII, 31).
32. -In vechime, la Sarbatoarea Pastelor, rudele duceau celor bolnavi Sf. Impartasanie, iar celor sanatosi li se ducea anafora, sau piinea binecuvintata, cind acestia nu puteau veni la biserica. Azi, a ramas obiceiul ca sa se duca numai anafora, dupa canonul care zice: "Sa nu se mai trimita Sf. Impartasanie in alte parohii la Sarbatoarea Pastilor, dupa cum se trimite piinea cea binecuvintata" (anafora si artose) Laod. 14.
33. - Intrebare: "Se cuvine ca cei opriti de la Sf. Daruri, sa manince din prescurile inaltate din care s-au scos miride?"
Raspuns: "Din viata Sf.Teodor Sicheotul (22 IV, + 613), aflam ca se opreste a minca" - Sf. Nicolae.
34. -"Anafora s-a facut ca sa se dea in acest chip: pentru ca mai inainte vreme se pricestuiau oamenii cu facatoarele de viata Taine, des, iar acum s-a indepartat taina acelei sfintenii si se pricestuiesc o data intr-un an, si aceasta socotinta si tocmeala s-a facut de Sf. Parinti, pentru mai mare cucernicie si sfintenie, sa se curete oamenii in sfintele zile ale marelui post cu spovedirea si atunci sa se pricestuiasca cu Sfintele Taine intru sfintenie si curatie si iertarea pacatelor lor - si pentru ca atunci, se pricestuiau des crestinii cu Sfintele Taine, cum am zis, iar acum iau anafora din mina preotului intru sfintenie si blagoslovenie, de vreme ce o iau crestinii in loc de dumnezeiasca pricestanie. Pentru aceea, se cade ca in acea zi, sa se indeparteze de impreunarea trupeasca a muierii sale, de aceea atunci, sa ia anafora si sa saruta sfintele icoane, iar de va fi din lucrul diavolului sa se afle cineva cu muierea sa in zi de praznic, acela sa nu ia anafora, nici icoane sa sarute nici el, nici femeia sa. Ca zice dumnezeiasca Scriptura: Cele curate sa se dea preotilor si cele sfinte, sfintilor. - ILT, 166.
35. -..."Fiindca monahii (M-rii Sinai) intreaba daca se cade a se da panaghia (piinea binecuvintata) la masa, inchinatorilor armeni, noi zicem sa le dati lor si anafora, caci sint crestini si pentru aceasta vin de se inchina la locurile sfinte din indepartari. Pentru noi, desi sint schismatici si, din pricina unor invataturi gresite, sint eterodocsi, dar sint crestini cu credinta si cer cu evlavie sfintire de la noi, pe care trebuie sa le-o dam . "Caci" a nu da cele sfinte ciinilor etc. se intelege despre cei fara credinta, cum sint iudeii, mahomedanii si maniheii si altii, care se fatarnicesc a fi crestini, fara a fi cu adevarat crestini, de aceea si urmeaza: "ca nu cindva, intorcindu- se, sa calce in picioare cele sfinte si sa ne rupa si pe noi, caci sint porci, iar cei ce cauta cele sfinte cu credinta si le primesc cu evlavie, nu sint de soiul porcilor".
Ascultati si pe Domnul, care zice: "Cel ce nu este impotriva noastra, cu noi este; si pre cel ce vine la Mine, nu-l voi scoate afara". Taina cea mare a impartasirii sa nu le-o dati; Iar, daca vreunul s-ar imbolnavi si ar voi sa ramina in minastire si s-ar lepada de invatatura lor, marturisind credinta ortodoxa, sa fie invrednicit si de Sfinta Impartasanie. Aceasta este credinta Bisericii sobornicesti... " Voi sa nu luati sfintire de la ei, pentru ca sint eterodocsi..."- Scris. Patr. Ghenadie II, ( + 1456).
36. - La Sf. Liturghie, omul se sfinteste prin rugaciune.
La Sf. Liturghie, omul se sfinteste prin rugaciune.
"Dar, trebuie a primi si sfintirea prin lucrurile cele vazute, ca unii ce sintem purtatori de trup vazut si aceasta se face prin anafora. Ea este piinea sfintita la proscomidie, din care se scoate mijlocul, Sf. Agnet, cu care se face Liturghia. Ea este sfintita prin inseninarea cu copia si a primit rugaciunile tainelor si se da in locul Sfintei impartasanii". - S. Tes. VII, 268.
- Deoarece avem nevoie zilnica de hrana spirituala, aici este locul unde vei gasi cate o . . . soapta a Duhului Sfant pentru a te ajuta sa intelegi voia lui Dumnezeu cu privire la viata ta -
CRUCEA
RăspundețiȘtergere448. Crucea este steagul crestinatatii, caci pe ea s-a rastignit Domnul Iisus, asa cum a fost simbolizat prin sarpele de arama (Num. 24,5-9; Ioan 3,14-16). Ea este semnul Fiului Omului si al Bisericii sale (Matei 24,30). Ea este altarul rascumpararii neamului omenesc din robia pacatului Stramosesc (Efes. 2, 14-16; Ev. 7, 27; 10, 11-12; Colos. 2, 14) Ea intruchipeaza suferinta, pe care trebuie s-o rabde un adevarat crestin, care se devoteaza sa slujeasca Domnului (Matei 10, 38; 16, 24; Luca 9, 23; Gal. 6, 14). Cei ce au inteles si si-au sfintit taina vietii crestine, ca niste ostasi ai Domnului se landa intru sfintenia Crucii (Gal. 6, 14). Cei ce nu-i intelege insemnatatea si traiesc intr-o viata straina de taina crestinatatii, se poarta ca niste vrajmasi ai Crucii lui Hristos (I Cor. 1, 17-18; Filip. 3, 18; Ev. 6, 6). Pentru noi, Crucea este pecetea lui Hristos Dumnezeu si icoana vietii noastre (Gal. 3,1; Apoc. 7, 2-5; 14,1).
449. -"Crucea cea facatoare de viata prin care am dobandit mantuirea si prin care am fost izbaviti de vechea greseala (stramoseasca), trebuie s-o cinstim cum se cade. De aceea, dandu-i cinstire cu mintea, cu cuvantul si cu simtirile, hotaram ca sa se stearga cu totul formele crucii care se fac pe pardoseala, ca nu cumva calcand peste ele, sa se batjocoreasca semnul izbavirii noastre. De acum incolo, cei ce vor mai face chipul crucii pe pardosele, sa se afuriseasca". Sinodul VI ec. canonul 73.
ANAFORA
RăspundețiȘtergere31. -Anafora este piinea ramasa de la prescurile din care s-a scos Sf. Agnet, numita "atidoron", pentru ca "da darul harazirii lui Dumnezeu" (S. Tes. , 100). Dupa ce preotul o binecuvanteaza la Axion, se da spre sfintire- celor ce nu s- au impartasit, de acelasi, preot care a slujit. Nu pot lua anafora: cei ce au mincat; cei ce au avut scurgere (Lev. 22, 4); cei ce nu sint vrednici sa li se primeasca darurile la biserica din pricina pacatelor publice etc, (Lev. 7,19-21); cei rataciti de la credinta (Mat. 7,6; Const. Ap.VIII, 31).
32. -In vechime, la Sarbatoarea Pastelor, rudele duceau celor bolnavi Sf. Impartasanie, iar celor sanatosi li se ducea anafora, sau piinea binecuvintata, cind acestia nu puteau veni la biserica. Azi, a ramas obiceiul ca sa se duca numai anafora, dupa canonul care zice: "Sa nu se mai trimita Sf. Impartasanie in alte parohii la Sarbatoarea Pastilor, dupa cum se trimite piinea cea binecuvintata" (anafora si artose) Laod. 14.
33. - Intrebare: "Se cuvine ca cei opriti de la Sf. Daruri, sa manince din prescurile inaltate din care s-au scos miride?"
Raspuns: "Din viata Sf.Teodor Sicheotul (22 IV, + 613), aflam ca se opreste a minca" - Sf. Nicolae.
34. -"Anafora s-a facut ca sa se dea in acest chip: pentru ca mai inainte vreme se pricestuiau oamenii cu facatoarele de viata Taine, des, iar acum s-a indepartat taina acelei sfintenii si se pricestuiesc o data intr-un an, si aceasta socotinta si tocmeala s-a facut de Sf. Parinti, pentru mai mare cucernicie si sfintenie, sa se curete oamenii in sfintele zile ale marelui post cu spovedirea si atunci sa se pricestuiasca cu Sfintele Taine intru sfintenie si curatie si iertarea pacatelor lor - si pentru ca atunci, se pricestuiau des crestinii cu Sfintele Taine, cum am zis, iar acum iau anafora din mina preotului intru sfintenie si blagoslovenie, de vreme ce o iau crestinii in loc de dumnezeiasca pricestanie. Pentru aceea, se cade ca in acea zi, sa se indeparteze de impreunarea trupeasca a muierii sale, de aceea atunci, sa ia anafora si sa saruta sfintele icoane, iar de va fi din lucrul diavolului sa se afle cineva cu muierea sa in zi de praznic, acela sa nu ia anafora, nici icoane sa sarute nici el, nici femeia sa. Ca zice dumnezeiasca Scriptura: Cele curate sa se dea preotilor si cele sfinte, sfintilor. - ILT, 166.
35. -..."Fiindca monahii (M-rii Sinai) intreaba daca se cade a se da panaghia (piinea binecuvintata) la masa, inchinatorilor armeni, noi zicem sa le dati lor si anafora, caci sint crestini si pentru aceasta vin de se inchina la locurile sfinte din indepartari. Pentru noi, desi sint schismatici si, din pricina unor invataturi gresite, sint eterodocsi, dar sint crestini cu credinta si cer cu evlavie sfintire de la noi, pe care trebuie sa le-o dam . "Caci" a nu da cele sfinte ciinilor etc. se intelege despre cei fara credinta, cum sint iudeii, mahomedanii si maniheii si altii, care se fatarnicesc a fi crestini, fara a fi cu adevarat crestini, de aceea si urmeaza: "ca nu cindva, intorcindu- se, sa calce in picioare cele sfinte si sa ne rupa si pe noi, caci sint porci, iar cei ce cauta cele sfinte cu credinta si le primesc cu evlavie, nu sint de soiul porcilor".
Ascultati si pe Domnul, care zice: "Cel ce nu este impotriva noastra, cu noi este; si pre cel ce vine la Mine, nu-l voi scoate afara". Taina cea mare a impartasirii sa nu le-o dati; Iar, daca vreunul s-ar imbolnavi si ar voi sa ramina in minastire si s-ar lepada de invatatura lor, marturisind credinta ortodoxa, sa fie invrednicit si de Sfinta Impartasanie. Aceasta este credinta Bisericii sobornicesti... " Voi sa nu luati sfintire de la ei, pentru ca sint eterodocsi..."- Scris. Patr. Ghenadie II, ( + 1456).
36. - La Sf. Liturghie, omul se sfinteste prin rugaciune.
La Sf. Liturghie, omul se sfinteste prin rugaciune.
RăspundețiȘtergere"Dar, trebuie a primi si sfintirea prin lucrurile cele vazute, ca unii ce sintem purtatori de trup vazut si aceasta se face prin anafora. Ea este piinea sfintita la proscomidie, din care se scoate mijlocul, Sf. Agnet, cu care se face Liturghia. Ea este sfintita prin inseninarea cu copia si a primit rugaciunile tainelor si se da in locul Sfintei impartasanii". - S. Tes. VII, 268.