sâmbătă, 25 februarie 2012

Predică la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai
Sf. Ignatie Brianceaninov

Iubiţi fraţi! Deja am ajuns chiar la uşa Sfântului Post! Ea este deja gata să se deschidă înaintea noastră! Deja ni s-a citit astăzi în Evanghelie, după rânduiala Sfintei Biserici, povaţa Domnului nostru Iisus Hristos despre intrarea cuviincioasă în nevoinţa Postului.
De veţi ierta oamenilor greşelile lor, vesteşte învăţătura Evangheliei care s-a citit astăzi, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar de nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu va ierta vouă greşelile voastre (Matei 6, 14-15).
Cu această vestire ne întâmpină Sfânta Biserică la uşa Postului! Aceasta e condiţia pe care ea ne-o pune înainte, chiar la pragul intrării în cămara cea duhovnicească a pocăinţei. Noi vrem să dovedim căinţa noastră pentru feluritele aplecări păcătoase, îndurând felurite lipsuri şi strâmtorări trupeşti: Evanghelia cere de la noi milă mai înainte de jertfă, pentru ca jertfa să fie bineplăcută lui Dumnezeu.
Toţi cei care doriţi să purcedeţi la nevoinţa postului şi rugăciunii, toţi cei care doriţi să adunaţi roade îmbelşugate din pocăinţa voastră ascultaţi cuvântul lui Dumnezeu, ascultaţi porunca lui Dumnezeu - şi lăsaţi, iertaţi aproapelui greşelile pe care le-a făcut faţă de voi! De veţi ierta oamenilor greşelile lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar de nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu va ierta vouă greşelile voastre. Amin.

Adam din rai a fost izgonit, cu mancarea impartasindu-se ca un neascultator. Moise vazator de Dumnezeu s-a facut, cu postul curatindu-si ochii sufletului. Pentru aceasta, cei ce dorim sa fim locuitori raiului sa ne lepadam de hrana cea nefolositoare; si, dorind sa vedem pe Dumnezeu , sa postim ca Moise patruzeci de zile. Cu rugaciuni si cu cereri, staruind din toata inima, sa potolim patimile cele sufletesti, sa gonim zburdarile cele trupesti. Usori sa trecem spre calatoria cea de sus, unde cetele ingerilor cu glasuri fara tacere lauda Treimea cea nedespartita, sa vedem neasemanata si stapaneasca frumusete. Acolo invredniceste-ne, Fiule al lui Dumnezeu, Datatorule de viata, pe noi, cei ce nadajduim intru Tine, sa dantuim impreuna cu ostile cele ingeresti. Pentru rugaciunile Maicii, celei ce Te-a nascut, Hristoase, si ale Apostolilor si ale mucenicilor si ale preacuviosilor.
(Stihira la Laudele de la Utrenia din duminica lasatului sec de branza)