joi, 19 septembrie 2013

Icoana Maicii Domnului” Galaktotropousa”

Nu cumva îţi plângi soarta?

Imagine
Nimeni nu trebuie să-şi plângă soarta. Nici cel care înţelege că alcătuirea lui psihică este de vină pentru stările rele pe care le are, nici cel care nu pricepe nimic. Starea fiecărui om este iconomisită de Dumnezeu spre binele lui, şi fiecare va vedea că tot ceea ce i se întâmplă este spre binele lui.
Omul găseşte rezolvare tocmai atunci când nu se macină înlăuntrul său, când nu-şi plânge de milă, ci-şi spune: „Omul nu poate fi o pradă uşoară. Bunul Dumnezeu există, este bun mereu şi iconomiseşte bine totul pentru fiecare în parte. Indiferent ce se întâmplă, este spre binele meu!”. Imaginaţi-vă ce-ar însemna dacă fiecare om ar gândi aşa!
(Arhim. Simeon Kraiopoulos, Sufeltul meu , temnița mea, Editura Bizantină, p. 119)
sursa http://www.doxologia.com

Minune a Maicutei Domnului- Icoana Maicii Domnului” Galaktotropousa”

“Când s-a surpat pământul și am căzut peste temelie, a apărut lângă mine o Femeie minunat de frumoasă și strălucind de lumină, care a dat pământul la o parte de pe mine și a aruncat toate pietrele care mă acopereau.

 Icoana Maicii Domnului” Galaktotropousa”

În anul 1753 părinții de la Peștera Mare se apucaseră să reconstruiască unul din metocurile mănăstirii, care stătea să se surpe., cel numit Vinica. Zidarii săpaseră deja un șanț în jurul temeliei. Într-zi, pe la amiază, prânzind ei, un ucenic de 12 ani, pe numele său Andrei, fiul lui Stavros Kolokinta, de loc din satul Dumena, a rămas din întâmplare ultimul lângă șanț.
La un moment dat pământul din jur s-a surpat și băiatul a fost îngropat și strivit sub un morman de pietre și de pământ. Meșterii, printre care și tatăl copilului, dându-și seama de nenorocire, au început să sape, plângând și jelindu-se. Au săpat până au dat de copilul căzut chiar pe temelii și care nu vorbea și nu mai respira.Crezându-l mort, l-au scos și au început a-l pregăti pentru înmormântare. În timp ce-l grijeau, băiatul a început să-și revină. Reîntros la viață, s-a ridicat în capul oaselor și le-a povestit cine-l salvase și cum de mai trăia:
- Când s-a surpat pământul și am căzut peste temelie, a apărut lângă mine o Femeie minunat de frumoasă și strălucind de lumină, care a dat pământul la o parte de pe mine și a aruncat toate pietrele care mă acopereau.
Copilul nu suferise nici cea mai mică vătămare, nici la cap, nici la restul trupului, și toate oasele îi erau întregi. Leșinase numai, dar s-a trezit după ce a fost scos la lumina soarelui. Toți cei de față nu-și mai veneau în fire, dar văzuseră minunea cu ochii lor și L-au slăvit pe Dumnezeu și au mărit-o pe Maica Sa Preasfințită.”
(Arhimandrit Teofilact Marinakis, Icoanele  făcătoare de minuni ale Maicii Domnului,Editura Sophia 2008, pp. 340 -341)
Despre icoana Maicii Domnului” Galaktotropousa”
Maica Domnului “Galaktotropousa” – Manastirea Hilandar
Si aceasla icoana, asemeni celei de mai sus, a fost data de catre calugarii din Manastirea Sfantul Sava  arhiepiscopului Sebiei, cu ocazia unei vizite in Tara Sfanta, implinind prin aceasta o profetia a Sfantului Sava cel Sfintit .
Sava al Serbiei a oferit icoana unei chilii sarbesti din Kareias, Chilia “Typikario”, unde el insusi mergea adesea spre a face rugaciune si a se odihni de tulburarea lumeasca. In bisericuta acestei chilii, Icoana Maicii Domnului este asezata in partea dreapta a Usilor Imparatesti, iar Icoana Mantuitorului  in partea stanga. Aceasta asezare este ceva poate chiar unic, tinand cont ca ele se aseaza invers.