Minunile icoanei de la Nicula

NICULA NICULA MANASTIREA NICULA CU HRAMUL ADORMIREA MAICII DOMNULUI MANASTIREA "NICULA" este cunoscuta ca unul dintre cele mai vechi asezaminte monahale din spatiul romanesc - 1552 ; scoala pentru "grija sufletelor si invatatura pruncilor" - 1659 ; centru de spiritualitate si cultura prin : Icoana facatoare de minuni , pelerinaj si pictura pe sticla - 1699 . In anul 1326 , Nicula este o padure , in care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae , cel care imprumuta numele sau padurii , satului si manastirii . Prima marturie istorica , ce atesta asezarea monahala , este legata de prezenta unei biserici de lemn , stil maramuresean , cu hramul "Sfanta Treime", datata 1552. Intre 1712-1714 biserica se reinnoieste dar va cadea prada unui incendiu in 1973 , fiind inlocuita cu o biserica de lemn, datand din secolul XVII, stramutata aici din catunul Nasal Fanate . La 1659 este nu numai chinovie monahala , ci si scoala "imparateasca" unde invatau copiii din statele dimprejurl manastirii , calugarilor revenindu-le si misiunea de dascali . Incepand cu 15 februarie 1699 , Nicula, iese din anonimat , devenind unul dintre celebrele locuri alese de Maica Domnului. Icoana ei pictata de preotul ortodox Luca din Iclod in anul 1681 , avea sa planga timp de 26 de zile , ca o prevestire a tristelor evenimente ce urmau sa aiba loc in jurul anului 1700 , atat pentru viata monahala cat mai ales , pentru intreaga Ortodoxie romaneasca din Transilvania . Din acest moment , Maica Domnului va deveni nadejdea izbavirii din : robie, boli si nevoi ; credinciosii obisnuindu-se a veni in pelerinaj , an de an , pe jos , cu prapuri , cantand : "Am venit Maicuta sa ne mai vedem , sa-ti spunem necazul care-l mai avem !" Plangerea icoanei va da nastere picturii pe sticla , mestesug calugaresc invatat si de sateni , Nicula devenind astfel prima scoala , de acest fel , din tara noastra . Aceasta traditie este pastrata si astazi cu sfintenie de catre monahi , adaugand sip e cea a picturii bizantine pe lemn . Biserica de zid s-a construit in perioada 1875-1879-1905, iar pictura interioara s-a realizat in tempera de prof . Vasile Pascu in 1961. Iconostasul , care o impodobeste , este sculptat in lemn de tei de Samuil Kerestesiu din Tasnad la 1938 si are in cenru Icona facatoare de minuni a Maicii Domnului . Prin forma sa solara , iconostasul , este unicat si de o rara frumusete . Staretia a fost construita intre 1978-1989 . Ea adaposteste un paraclis cu hramul "Sfantul Ierarh Nicolae" si o importanta colectie de icoane vechi , pictate pe sticla si pe lemn , precum si o colectie de carti vechi de cult printre care si "Cazania" mitropolitului Varlaam , tiparita in anul 1643. Anul 2001 marcheaza istoric Manastirea Nicula prin interventia Arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului , care rectitoreste asezamantul monahal , reorganizandu-l urbanistic si , impreuna cu obstea calugareasca , demarand constructia de noi edificii : Biserica , Casa de creatie ,Centru de studii patristice si ecumenice , Corp administrativ , Arhondaric si Clopotnita . S-a reusit , pana in prezent , edificarea Casei de creatie , ce cuprinde si resedinta arhiepiscopului , si biserica pana la turnuri . Obstea de monahi , treizeci la numar , cu timp si fara timp , prin rugaciune si munca , se nevoieste , asemeni Maicii Sfinte , intru chemarea Manantuitorului Hristos : "Cel ce voieste sa vina dupa Minesa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze !" Staretul Sfintei Mnastiri Nicula Minunile icoanei de la Nicula Fii primul care comenteaza pe articolul Minunile icoanei de la Nicula» Credinta. Mii de persoane vin in pelerinaj, in genunchi, la icoana facatoare de minuni de langa Gherla In 1699, icoana Maicii Domnului cu Pruncul de la Manastirea Nicula a plans neincetat intre 15 februarie si 12 martie. Astazi, la mai bine de 300 de ani de la acel eveniment, mii de credinciosi vin anual in pelerinaj, la 15 august, de hramul manastirii - Adormirea Maicii Domnnului, cu speranta ca Fecioara le va alina suferintele si le va spala pacatele. La 3 kilometri de orasul Gherla, intre dealuri, se afla satul Nicula, un satuc mic si linistit in restul anului, dar aglomerat si agitat pentru cateva zile in mijlocul lui august. Inca de sambata, grupuri de pelerini din toata tara au inceput sa vina spre manastirea din varful dealului de la Nicula pentru a praznui impreuna marea sarbatoare a Adormirii Maicii Domnului. La intersectia ce duce spre manastire se afla primul filtru de politie. Toate masinile sunt oprite, iar cei 3 kilometri pana la manastire trebuie parcursi pe jos. Drumul este plin de oameni, se merge in coloana, ca o coada interminabila la mantuire. Pe marginea drumului, micii comercianti vand produse necesare oricarui pelerin respectabil: cruciulite, icoane, carti de rugaciuni, popcorn, bricege, brichete cu luminite, turta dulce in forma de cruce, pe care scrie Nicula 2007, si alte esentiale obiecte de "cult". Doua femei discuta nervoase in timp ce urca din greu drumul spre manastire: "Pai, mai jos era 10.000, aici e 20.000, sus la manastire cred ca o sa coste 100.000?". Cel mai mare succes pare sa-l aiba un batranel care vinde celofan: 5 lei metrul din cel mai gros, 2,5 lei din cel subtire. Aproape fiecare pelerin cumpara cativa metri pentru a se proteja de o eventuala ploaie. Urcusul pana la manastire este greu si foarte anevoios: mirosul de transpiratie te inteapa din toate directiile, iar broboanele de sudoare iti incetoseaza privirea. Ajunsi in fata impunatoarei manastiri ramai fara suflare: pe de o parte, din cauza urcusului, pe de alta parte, datorita peisajului - pajistea mare din curtea manastirii este plina de lume, corturile au impanzit liziera padurii, iar peste toate rasuna vocea calda a preotilor. Lacrimile ne unesc pe toti Manastirea are 3 biserici: una mica din lemn, din secolul XVII, una de zid construita in perioada 1875-1879-1905 si inca una foarte impunatoare, aflata inca in constructie. In fata bisericii din lemn se strang cei mai multi credinciosi. Lacrimile sunt cele ce ii unesc pe toti. Femei si barbati de toate varstele se pun in genunchi si, potrivit traditiei, inconjoara biserica de trei ori, tarandu-se pe coate si pe genunchi pentru a li se ierta toate pacatele. Drumul lor spre mantuire este presarat cu pietre, iar coatele si genunchii incep sa le sangereze imediat. Lacrimile se sterg in praf, durerea fizica le-o alina pe cea sufleteasca. Dupa acest ritual, credinciosii se indreapta spre cealalta biserica unde se afla icoana facatoare de minuni. Stau linistiti la coada cateva minute bune apoi se inchina in fata Fecioarei cu Pruncul. Oamenii vorbesc putin, unii chiar deloc. "Religia este un lucru intim. Fiecare o pastreaza pentru el", ne explica o maicuta. Afara, pe pajiste, cei aproximativ 800 de oameni stau ascultand slujba sau rugandu-se. "Sincer, credeam ca vor fi mai multi oameni. Fata de anul trecut a mai scazut numarul lor, dar poate mai vin azi?", ne spune un jandarm de la intrarea in biserica. O familie din Suceava tocmai serveste masa pe pajistea din fata bisericii: "Am venit de sambata. Venim de vreo 3 ani aici si am vrut sa fim siguri ca prindem loc in curtea manastirii", ne explica Iulian Zugravu, capul familiei. Barbatul continua: "Am dormit sub cerul liber, in sacii de dormit, dar, in final, merita. Vom sta la slujba din seara aceasta si la cea de maine, de hram". Minunile icoanei Maicii Domnului de la Manastirea Nicula Cea mai recenta minune a icoanei a fost o vindecare si s-a intamplat in 1993. Unei fetite din Cluj i-a aparut o umflatura la o mana. Doctorii au vrut s-o opereze de urgenta, dar fetita s-a dus cu familia la Manastirea Nicula. Acolo, si-a atins mana bolnava de icoana si a zis: "Maicuta Sfanta, ajuta-ma si vindeca-mi manuta". A mai venit inca de doua ori la icoana, iar umflatura a disparut.