Nu contează ...

Alimentaţia şi spiritualitatea

 Cor 6:19-20 Nu stiti ca trupul vostru este Templul Duhului Sfant care locuieste in voi si pe care L-ati primit de la Dumnezeu? Si ca voi nu sunteti ai vostri? Caci ati fost cumparati cu un pret. Proslaviti, dar, pe Dumnezeu in trupul si in duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.
Rom.12:1,2 – Va indemn, dar, fratilor, pentru indurarea lui Dumnezeu, sa aduceti trupurile voastre ca o jertfa vie, sfanta, placuta lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastra o slujba duhovniceasca. Sa nu va potriviti chipului veacului acestuia, ci sa va prefaceti, prin innoirea mintii voastre, ca sa puteti deosebi bine voia lui Dumnezeu.
1Tes.5:23 – … si duhul vostru, sufletul vostru si trupul vostru sa fie pazite intregi, fara prihana, la venirea Domnului nostru Iisus Hristos.
Luca 21:34 – Luati seama la voi insiva, ca nu cumva sa vi se ingreuieze inimile cu imbuibare de mancare si bautura si cu ingrijorarile vietii acesteia…
Rom 14:17 – Caci Imparatia lui Dumnezeu nu este mancare si bautura, ci neprihanire, pace si bucurie in Duhul Sfant.
Nici unul din cei ce mărturisesc evlavia să nu privească în mod indiferent sănătatea corporală şi să nu se amăgească în credinţa că necumpătarea nu este deloc un păcat şi că nu le va afecta spiritualitatea. Există o relaţie strânsă între natura fizică şi cea morală. În cazul primilor noştri părinţi, dorinţa necumpătată a avut ca rezultat pierderea Edenului. Cumpătarea în toate lucrurile are mai mult de-a face cu reintegrarea noastră în Eden decât îşi dau seama oamenii.
Încălcarea legii fizice este încălcarea Legii lui Dumnezeu. Creatorul nostru este Iisus Hristos. El este autorul făpturii noastre. El a creat structura omenească. El este autorul legilor fizice, tot aşa cumeste autorul Legii Morale. Iar făptura umană, care este nepăsătoare şi nesăbuită în privinţa obiceiurilor şi practicilor legate de sănătatea şi viaţa sa fizică, păcătuieşte împotriva lui Dumnezeu.

Mulţi care mărturisesc că Îl iubesc pe Iisus Hristos nu Îi arată dragostea pioasă şi respectul cuvenit Aceluia care Şi-a dat viaţa pentru a-i salva de la moarte veşnică. El nu este nici respectat, nici adorat, nici recunoscut. Acest lucru este arătat de răul adus asupra propriilor trupuri prin violarea legilor făpturii lor. O încălcare continuă a legilor firii este o încălcare neîncetată a Legii lui Dumnezeu. Actuala apăsare a suferinţei şi chinului sufletesc pe care le vedem peste tot, diformitatea, senilitatea, boala şi imbecilitatea care au umplut acum lumea fac din aceasta, în comparaţie cu ceea ce ar putea să fie şi ceea ce a intenţionat Dumnezeu ca ea să fie, o leprozerie; iar cei din generaţia actuală sunt slabi în ce priveşte puterea mintală, morală şi fizică. Toată această nenorocire s-a acumulat din generaţie în generaţie, pentru că omul căzut a vrut să calce Legea lui Dumnezeu. Păcate duse la extrem sunt comise prin îngăduirea unui apetit pervertit. Îngăduinţa excesivă în ceea ce mâncăm, ceea ce bem, în dormit sau în ceea ce privim este un păcat. Acţiunea armonioasă sănătoasă a tuturor puterilor corpului şi minţii are ca rezultat fericirea; şi cu cât aceste puteri sunt mai înălţate şi mai bine şlefuite, cu atât fericirea este mai curată şi neumbrită.
O mare parte din toate neputinţele care afectează familia omenească constituie rezultatul propriilor obiceiuri greşite ale oamenilor, din pricina ignoranţei lor voite sau din cauza nesocotirii luminii pe care a dat-o Dumnezeu în legătură cu legile făpturii lor. Ne este imposibil să-I dăm slavă lui Dumnezeu în timp ce trăim încălcând legile vieţii. Inimii nu-i este cu putinţă să-şi păstreze consacrarea faţă de Dumnezeu în timp ce este îngăduită pofta desfrânată. Un trup îmbolnăvit şi un intelect tulburat – din cauza unei îngăduiri neîncetate a poftei vătămătoare – fac imposibilă sfinţirea trupului şi a spiritului.
Apostolul a înţeles importanţa stării de sănătate a trupului pentru desăvârşirea cu succes a caracterului creştin. El spune: „Mă port aspru cu trupul meu şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat” (1 Cor. 9,27). El menţionează care sunt roadele Duhului, cumpătarea aflându-se printre acestea. „Cei ce sunt ai lui Hristos Isus şi-au răstignit firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei” (Gal. 5,24).
Omul a fost lucrarea ce a încununat creaţia lui Dumnezeu, făcut după chipul lui Dumnezeu şi gândit anume să fie o reprezentare a lui Dumnezeu. [...] Omul Îi este foarte drag lui Dumnezeu, pentru că a fost făcut după propria Sa înfăţişare. Acest lucru ar trebui să ne întipărească în minte cât este de important să-i învăţăm pe alţii, prin precept şi exemplu personal, despre păcatul întinării trupului, prin îngăduirea apetitului sau prin oricare altă practică păcătoasă, trup care a fost conceput pentru a-L reprezenta pe Dumnezeu lumii.