Pe constiinta povara acestui apus/
Si pe urma vom fi foarte liberi sub cer,/
Se vor imputina cei ce n-au si ne cer/
Si curand vom incepe si noi a simti/
Ca povara suntem, pentru ai nostri copii/
Si abia intr-un trist si departe tarziu,/
Cand vom stii disperati vesti ce azi nu se stiu,
/Vom pricepe de ce fiii uita curand,/
Si nu vad nici un ochi de pe lume plangand,/
Si de ce inca nu e potop pe cuprins,/
Desi ploua mereu, desi pururea a nins,/
Desi lumea in care parinti am ajuns/
Povara pentru ai nostri copii/
/De-o vecie-i mereu zguduita de plans."
Adrian Paunescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
- Deoarece avem nevoie zilnica de hrana spirituala, aici este locul unde vei gasi cate o . . . soapta a Duhului Sfant pentru a te ajuta sa intelegi voia lui Dumnezeu cu privire la viata ta -