Eli, Eli, Lama Sabactani? - adică: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?"
Matei 27:46 Şi pe la ceasul al nouălea, Iisus a strigat cu glas tare: "Eli, Eli, Lama Sabactani?" adică: "Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?"
Multa vreme nu am putut intelege de Iisus a spus aceste cuvinte. Cum sa Il paraseasca Dumnezeu chiar pe El? Si mai ales de ce a strigat? Daca Dumnezeu Il parasise, oare nu era mai bine ca cei stransi in jurul Lui sa nu auda asta? Nu le zdruncina credinta?
Un posibil raspuns l-am gasit in cartea "Cele sapte cuvinte de pe cruce", scrisa de Richard Wurmbrand. O recomand tuturor cu caldura.
In acele momente, oricat de greu ar fi de crezut, Iisus chiar era parasit de Dumnezeu. De ce?
Foarte simplu, noi stim ca Dumnezeu este sfant si ca El uraste pacatul. Chiar uraste pacatul, mai mult decat noi ne putem imagina. In acele momente, pe cruce, Iisus duce povara tuturor pacatelor noastre. Va dati seama ca El avea pe umerii lui miliarde de miliarde de miliarde.... de pacate?
Am putea spune in ghilimele, ca in acele momente, Iisus a fost "cel mai pacatos om din istorie", pentru ca avea pe umeri Sai, pacatele mele si ale tale si ale TUTUROR oamenilor. Putea un Dumnezeu sfant sa fie langa un pacatos?
Asta ar putea explica de ce Dumnezeu l-a parasit, dar de ce a strigat si a permis si celorlalti sa afle asta?
Toata viata Lui, a trait alaturi de Tatal. De cand s-a nascut in iesle, pana ce a ajuns sus pe cruce, Iisus a fost mereu in prezenta Tatalui. Noi nu ne putem imagina ce gol imens a simtit El pe cruce, in acele clipe, pe langa durerea insuportabila pricinuita de biciuire si rastignire. Astfel, prin faptul ca El a strigat in auzul tuturor, avem inca o pilda, prin care putem vedea cat de mult uraste Dumnezeu pacatul.
In concluzie, Iisus a spus aceste cuvinte, pentru ca realmente era parasit de Dumnezeu si pentru ca noi sa intelegem, o data pentru totdeauna, cat de mult uraste Dumnezeu pacatul. Nu exista pacat mai mic, sau pacat mai mare, exista pacat si atat. Mai mult decat atat, aceasta afirmatie, ne arata dragostea imensa pe care Dumnezeu ne-o poarta. El a ingaduit ca Fiul Sau, sa poarte pacatele noastre, sa moara in chinuri pentru a le spala chiar cu sangele Sau, totul ca noi sa putem sa ne impacam cu Dumnezeu.
Mai poti spune sau adauga ceva? Vino chiar astazi la crucea de la Golgota, si preda-ti viata Celui care Si-a dat-o pe a Sa, ca tu sa poti trai.
Multa vreme nu am putut intelege de Iisus a spus aceste cuvinte. Cum sa Il paraseasca Dumnezeu chiar pe El? Si mai ales de ce a strigat? Daca Dumnezeu Il parasise, oare nu era mai bine ca cei stransi in jurul Lui sa nu auda asta? Nu le zdruncina credinta?
Un posibil raspuns l-am gasit in cartea "Cele sapte cuvinte de pe cruce", scrisa de Richard Wurmbrand. O recomand tuturor cu caldura.
In acele momente, oricat de greu ar fi de crezut, Iisus chiar era parasit de Dumnezeu. De ce?
Foarte simplu, noi stim ca Dumnezeu este sfant si ca El uraste pacatul. Chiar uraste pacatul, mai mult decat noi ne putem imagina. In acele momente, pe cruce, Iisus duce povara tuturor pacatelor noastre. Va dati seama ca El avea pe umerii lui miliarde de miliarde de miliarde.... de pacate?
Am putea spune in ghilimele, ca in acele momente, Iisus a fost "cel mai pacatos om din istorie", pentru ca avea pe umeri Sai, pacatele mele si ale tale si ale TUTUROR oamenilor. Putea un Dumnezeu sfant sa fie langa un pacatos?
Asta ar putea explica de ce Dumnezeu l-a parasit, dar de ce a strigat si a permis si celorlalti sa afle asta?
Toata viata Lui, a trait alaturi de Tatal. De cand s-a nascut in iesle, pana ce a ajuns sus pe cruce, Iisus a fost mereu in prezenta Tatalui. Noi nu ne putem imagina ce gol imens a simtit El pe cruce, in acele clipe, pe langa durerea insuportabila pricinuita de biciuire si rastignire. Astfel, prin faptul ca El a strigat in auzul tuturor, avem inca o pilda, prin care putem vedea cat de mult uraste Dumnezeu pacatul.
In concluzie, Iisus a spus aceste cuvinte, pentru ca realmente era parasit de Dumnezeu si pentru ca noi sa intelegem, o data pentru totdeauna, cat de mult uraste Dumnezeu pacatul. Nu exista pacat mai mic, sau pacat mai mare, exista pacat si atat. Mai mult decat atat, aceasta afirmatie, ne arata dragostea imensa pe care Dumnezeu ne-o poarta. El a ingaduit ca Fiul Sau, sa poarte pacatele noastre, sa moara in chinuri pentru a le spala chiar cu sangele Sau, totul ca noi sa putem sa ne impacam cu Dumnezeu.
Mai poti spune sau adauga ceva? Vino chiar astazi la crucea de la Golgota, si preda-ti viata Celui care Si-a dat-o pe a Sa, ca tu sa poti trai.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
- Deoarece avem nevoie zilnica de hrana spirituala, aici este locul unde vei gasi cate o . . . soapta a Duhului Sfant pentru a te ajuta sa intelegi voia lui Dumnezeu cu privire la viata ta -